Literal: în carne, sub stăpânirea cărnii. În opoziţie cu duhul, carnea (materia carnală a trupului) este sediul concupiscenţei, al senzaţiilor erotice din care derivă paternitatea şi ereditatea (roada), simbol al oricărui fel de fapte rele. În limbajul Apostolului, expresia „după trup“ desemnează supunerea faţă de legile carnale. Harul operează înstăpânirea duhului, etapă care o lasă în urmă pe aceea dominată de pasiunile carnale.