Relaţia semantică
Petru-piatră din acest verset este următoarea: În limba greacă, primul termen este substantiv de gen masculin:
o pétros şi înseamnă piatră în sens generic, materie pietroasă, simbol al durităţii (tare ca piatra) sau al insensibilităţii (inimă de piatră), dar piatră mobilă, cu dimensiuni între pietricică şi pietroi; al doilea termen e substantiv de gen feminin:
e pétra şi înseamnă eminamente stâncă, aceasta fiind şi simbol al imobilităţii (neclintit ca o stâncă) sau al inflexibilităţii (voinţă de stâncă). Aşadar, traducerea riguros exactă a textului este: tu eşti Petru şi pe această stâncă voi zidi Biserica Mea, dar, în acest caz, ea nu mai poate reproduce jocul de cuvinte în virtutea căruia Iisus i-a schimbat lui Simon numele în Petru. Consecinţa exegetică este aceea că expresia pe această piatră (
epitávte té pétra) nu se referă la persoana lui Petru, ci la mărturisirea acestuia din versetul
16, ca temelie a Bisericii lui Hristos. De altfel, adresându-i-Se lui Petru, Iisus fusese cât se poate de limpede: pe această piatră (stâncă) voi zidi Biserica
Mea, nu: Biserica
ta.