Mt 10:35
Căci am venit să-l despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, pe noră de soacra ei.
Ir 9
Stricăciune în Iuda; tristeţe în Sion. Adevărata înţelepciune.
1
„Cine-Mi va da în pustie sălaş cât mai departe,
ca să-Mi părăsesc poporul
şi să Mă'ndepărtez de ei?;
că toţi se desfrânează,
ei, adunătură de trădători.
2
Limba şi-au întins-o ca pe un arc;
minciuna, nu credinţa-i stăpână pe pământ;
căci mers-au ei din rău în rău
şi pe Mine nu M'au cunoscut,
zice Domnul.
3
Feriţi-vă fiecare de aproapele său,
în fraţii voştri să nu aveţi încredere,
fiindcă fiece frate cu amăgire va amăgi
şi fiece prieten cu viclenie va umbla.
4
Fiecare-şi va bate joc de prietenul său;
adevărul nu-l vor grăi,
limba lor s'a învăţat să spună minciuni;
de năpăstuit au năpăstuit,
dar de'ntors n'au vrut să se'ntoarcă.
5
Camătă peste camătă,
vicleşug peste vicleşug,
pe Mine n'au vrut să Mă ştie, zice Domnul.
6
De aceea, aşa grăieşte Domnul:
Iată, Eu îi voi certa cu foc
şi-i voi pune la'ncercare;
aceasta voi face,
din pricina răutăţii fiicei poporului Meu.
7
Limba lor e săgeată ce deschide răni,
graiurile gurii lor sunt pline de vicleşug;
paşnic vorbeşte unul cu aproapele său,
dar în sinea lui colcăie vrajba.
8
Oare voi trece Eu cu vederea astfel de lucruri?
– zice Domnul –
sau sufletul Meu nu se va răzbuna asupra unui popor ca acesta?
9
Ridicaţi tânguire până deasupra munţilor
şi plângere'ntindeţi pe căile pustiei,
că pustii s'au făcut din lipsă de oameni;
foşnetul vieţii nu-l mai aud de la păsările cerului
şi nici de la animale:
acestea, pline de spaimă, s'au dus.
10
Goli-voi Ierusalimul de cei ce îl locuiesc,
sălaş de balauri îl voi face;
cetăţile lui Iuda cu totul le voi deşerta,
aşa ca ele să nu mai fie locuite.
11
Cine este înţeleptul care să priceapă aceasta?
Cel ce are'ntr'însul cuvânt din gura Domnului,
el să vă spună de ce a pierit pământul,
de ce dogorăşte ca un pustiu neumblat“.
12
Zis-a Domnul către mine:
„Pentru că ei au părăsit legea Mea
pe care Eu le-am pus-o înainte
şi pentru că de glasul Meu n'au ascultat,
13
ci au mers după poftele inimii lor celei rele
şi după idolii cu care părinţii lor i-au deprins,
14
ei bine, aşa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel:
Iată, Eu îi voi hrăni cu necazuri
şi-i voi adăpa cu apă de fiere;
15
şi-i voi risipi printre neamuri,
printre acelea pe care nici ei
şi nici părinţii lor nu le-au cunoscut;
şi sabie voi trimite asupră-le
până când cu ea îi voi nimici.
16
Aşa grăieşte Domnul:
Chemaţi bocitoarele, iar ele să vină;
trimiteţi şi după cele înţelepte, iar ele să-şi ridice glasul;
17
să plângă ele pentru voi,
iar ochii voştri doar să verse lacrimi
şi apă să curgă din genele voastre.
18
Că glas de jale s'a auzit în Sion:
«Cum ne-am nenorocit!;
acoperiţi de ruşine suntem,
că ne-am părăsit pământul
şi-am lepădat locaşurile noastre de'nchinare!».
19
Voi, femei, ascultaţi acum cuvântul Domnului,
primească auzul vostru cuvintele gurii Sale
şi pe fiicele voastre învăţaţi-le să se tânguie
şi fiece femeie să-şi înveţe vecina să plângă.
20
Că moarte s'a suit prin ferestrele voastre,
în ţara voastră şi-a făcut intrare
ca să zdrobească pruncii de pe-afară
şi pe tinerii de pe uliţe.
21
Şi fi-vor stârvurile oamenilor drept pildă
pe'ntinsul câmpului ţării voastre,
ca iarba înapoia cosaşului,
şi nimeni nu va fi care să le-adune.
22
Acestea zice Domnul:
Înţeleptul să nu se laude întru a sa înţelepciune,
puternicul să nu se laude întru a sa putere,
iar bogatul să nu se laude întru bogăţia lui,
23
ci'ntru aceasta să se laude cel ce se laudă:
întru'nţelegerea şi cunoaşterea că Eu sunt Domnul,
Cel ce face milă şi judecată şi dreptate pe pământ;
că întru acestea-i bunăvoirea Mea, zice Domnul.
24
Iată, zilele vin – zice Domnul –
când Mă voi răzbuna pe toţi cei ce doar în trup sunt tăiaţi-împrejur a:
25
pe Egipt şi pe Idumeea şi pe Edom
şi pe fiii lui Amon şi pe fiii lui Moab
şi pe cei ce-şi rad faţa de jur-împrejur,
chiar şi pe cei ce locuiesc în pustiuri;
căci toate neamurile sunt netăiate'mprejur la trup,
dar cei din casa lui Israel, toţi, sunt la inimă netăiaţi-împrejur“.