Mt 10:18
Din pricina Mea veţi fi duşi înaintea conducătorilor şi a regilor, ca să le fiţi mărturie lor şi păgânilor.
Mc 13
Profeţia despre dărâmarea Ierusalimului. Sfârşitul lumii şi venirea Fiului Omului. Parabola smochinului prevestitor. Îndemn la priveghere.
1Şi pe când ieşea El din templu, unul dintre ucenicii Săi I-a zis: „Priveşte, Învăţătorule, ce pietre!, ce zidiri!... a“.
2Dar Iisus i-a zis: „Vezi tu aceste zidiri măreţe?: Piatră pe piatră nu va rămâne din ele, care să nu se risipească“.
3Şi şezând El pe Muntele Măslinilor, în faţa templului, Petru, Iacob, Ioan şi Andrei L-au întrebat numai ei între ei:
4„Spune-ne când vor fi acestea? Şi care va fi semnul când toate acestea va fi să se plinească?“
5Iar Iisus a început să le spună: „Luaţi aminte, să nu vă amăgească cineva.
6Că mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt!, şi pe mulţi îi vor amăgi.
7Iar când veţi auzi de războaie şi de zvonuri de războaie, să nu vă tulburaţi, căci ele trebuie să fie; dar încă nu va fi sfârşitul.
8Şi neam peste neam se va ridica şi împărăţie peste împărăţie; cutremure vor fi pe alocuri, şi foamete şi tulburări vor fi. Acestea sunt începutul durerilor naşterii b.
9Luaţi seama la voi înşivă. Că din pricina Mea vă vor da în adunări şi veţi fi bătuţi în sinagogi şi veţi sta înaintea conducătorilor şi a împăraţilor, spre mărturie lor c.
10Şi trebuie ca mai întâi Evanghelia să se propovăduiască la toate neamurile.
11Iar când vă vor duce să vă predea, nu vă îngrijiţi dinainte ce veţi vorbi, ci să vorbiţi ceea ce vi se va da vouă în ceasul acela. Că nu voi sunteţi cei ce veţi vorbi, ci Duhul Sfânt.
12Şi frate pe frate va da la moarte, şi tată pe fiu; şi copiii se vor răzvrăti împotriva părinţilor şi-i vor ucide.
13Şi de toţi veţi fi urâţi din pricina numelui Meu; dar cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui.
14Iar când veţi vedea urâciunea pustiirii d, cea prezisă de profetul Daniel, stând unde nu se cuvine – cine citeşte, să înţeleagă – , atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă în munţi;
15şi cel ce va fi pe acoperiş să nu se coboare, nici să intre să-şi ia ceva din casa sa;
16şi cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă îndărăt să-şi ia haina.
17Dar vai de cele ce vor fi însărcinate şi de cele ce vor alăpta în zilele acelea!
18Rugaţi-vă, dar, ca fuga voastră să nu fie iarna.
19Că necaz va fi în zilele acelea, cum n'a mai fost până acum de la'nceputul zidirii pe care a zidit-o Dumnezeu, şi nici nu va mai fi.
20Şi dacă Domnul n'ar fi scurtat zilele acelea, nici un trup n'ar mai scăpa; dar El a scurtat acele zile de dragul celor aleşi, pe care El i-a ales.
21Şi dacă va zice atunci cineva: Iată, aici este Hristos!, sau: Iată, acolo!, să nu credeţi.
22Că se vor scula hristoşi mincinoşi şi profeţi mincinoşi şi vor face semne şi minuni ca să-i ducă în rătăcire, de se poate, pe cei aleşi.
23Dar voi luaţi seama! Iată, pe toate vi le-am spus de mai'nainte.
24Ci în acele zile, după necazul acela, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina.
25Şi stelele vor cădea din cer şi puterile cele din ceruri se vor clătina.
26Şi atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu putere multă şi cu slavă.
27Şi atunci pe îngerii Săi îi va trimite şi pe aleşii Săi îi va aduna din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.
28Învăţaţi de la smochin parabola: Când mlădiţa lui se face fragedă şi înfrunzeşte, ştiţi că vara e aproape.
29Tot aşa şi voi, când le veţi vedea pe acestea plinindu-se, să ştiţi că El este aproape, lângă uşi.
30Adevăr vă grăiesc că neamul acesta nu va trece până ce toate acestea nu vor fi.
31Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
32Iar despre ziua aceea şi despre ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din cer, nici Fiul, ci numai Tatăl.
33Luaţi aminte, privegheaţi şi vă rugaţi, că nu ştiţi când va fi vremea aceea.
34E ca un om care a plecat departe, şi-a lăsat casa, a dat puterea pe mâna slugilor, fiecăruia lucrarea lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze.
35Aşadar, privegheaţi, că nu ştiţi când va veni stăpânul casei: seara, ori la miezul nopţii, ori la cântatul cocoşilor, ori dimineaţa;
36ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind.
37Iar ceea ce vă spun vouă le spun tuturor: Privegheaţi!“