Mt 09:10
Şi pe când şedea El la masă în casa acestuia, iată mulţi vameşi şi păcătoşi f au venit şi au şezut la masă împreună cu Iisus şi cu ucenicii Săi.
Lc 7
Vindecarea slugii sutaşului. Învierea tânărului din Nain. Trimişii lui Ioan Botezătorul. Mărturia lui Iisus despre Ioan. Ungerea lui Iisus de către o femeie păcătoasă.
1După ce Şi-a sfârşit toate cuvintele în auzul poporului, a intrat în Capernaum.
2Iar un sutaş avea un serv pe care-l preţuia şi care, bolnav, era pe moarte.
3Şi auzind despre Iisus, a trimis la El pe nişte bătrâni ai Iudeilor a, rugându-L să vină şi să-i vindece servul.
4Iar ei, venind la Iisus, L-au rugat stăruitor, zicându-I: „Vrednic este să faci asta pentru el;
5că iubeşte neamul nostru; şi sinagoga, el ne-a zidit-o“.
6Iar Iisus mergea cu ei. Şi nu era departe de casă, când sutaşul a trimis la El prieteni, zicându-I: „Doamne, nu Te osteni, că nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu.
7De aceea nici pe mine nu m'am socotit vrednic să vin la Tine; ci spune prin cuvânt, şi servul meu se va tămădui.
8Că şi eu sunt om pus sub stăpânire şi am sub mine ostaşi şi-i spun acestuia: Du-te! Şi se duce; şi altuia: Vino! Şi vine; şi slugii mele: Fă asta! Şi face“.
9Iar Iisus, auzind acestea, S'a mirat de el şi, întorcându-Se, a zis către mulţimea care venea după El: „Vă spun Eu vouă că nici în Israel n'am aflat atâta credinţă!“
10Şi când cei trimişi s'au întors acasă, l-au găsit pe serv sănătos.
11Şi a fost că după aceea S'a dus într'o cetate numită Nain; şi împreună cu El mergeau ucenicii Săi şi mulţime multă.
12Iar când S'a apropiat de porţile cetăţii, iată că scoteau un mort, singurul copil al mamei sale; şi ea era văduvă; şi mulţime mare din cetate era cu ea.
13Şi văzând-o Domnul, I s'a făcut milă de ea şi i-a zis: „Nu plânge!“
14Şi, apropiindu-Se, S'a atins de pat, iar cei care-l duceau s'au oprit. Şi i-a zis: „Tinere, ţie-ţi spun: Scoală-te!“
15Şi s'a ridicat mortul şi a început să vorbească; şi i l-a dat mamei sale.
16Şi frică i-a cuprins pe toţi şi-L slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Mare profet S'a ridicat între noi şi Dumnezeu Şi-a cercetat poporul“.
17Şi a ieşit cuvântul acesta despre El în toată Iudeea şi în tot ţinutul dimprejur.
18Şi despre toate acestea i-au dat de veste lui Ioan ucenicii lui.
19Şi chemând Ioan pe doi din ucenicii săi, i-a trimis la Domnul, zicând: „Tu eşti Cel ce va să vină, sau pe altul să aşteptăm?“
20Şi venind la El, bărbaţii I-au zis: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la tine, zicând: Tu eşti Cel ce va să vină, sau pe altul să aşteptăm?“
21Şi în ceasul acela El pe mulţi i-a vindecat de boli şi de răni şi de duhuri rele şi multor orbi le-a dăruit vederea.
22Şi răspunzându-le, le-a zis: „Duceţi-vă şi spuneţi-i lui Ioan cele ce-aţi văzut şi-aţi auzit: Orbii văd, şchiopii umblă, leproşii se curăţesc, surzii aud, morţii învie şi săracilor li se binevesteşte;
23şi fericit este acela care nu se va poticni întru Mine b“.
24Iar după ce trimişii lui Ioan au plecat, El a început să le vorbească mulţimilor despre Ioan: „Ce-aţi ieşit să vedeţi în pustie?: O trestie clătinată de vânt?...
25Dar ce-aţi ieşit să vedeţi?: Om îmbrăcat în haine moi?... Iată, cei ce sunt în haine scumpe şi petrec în desfătări sunt în casele regilor.
26Dar ce-aţi ieşit să vedeţi?: Un profet?... Da, v'o spun Eu vouă, şi mai mult decât un profet.
27Acesta este cel despre care s'a scris: Iată, Eu îl trimit înaintea feţei Tale pe îngerul Meu, care-Ţi va pregăti calea de dinaintea Ta.
28V'o spun Eu vouă: Între cei născuţi din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan; dar cel mai mic întru împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el c.
29Şi tot poporul auzind, şi vameşii, s'au încredinţat de dreptatea lui Dumnezeu, botezându-se cu botezul lui Ioan.
30Dar fariseii şi învăţătorii de lege, nebotezându-se de către el, au lepădat voia lui Dumnezeu faţă de ei.
31Aşadar, cu cine voi asemăna pe oamenii acestui neam? Şi cu cine sunt ei asemenea?
32Sunt asemenea copiilor care şed în piaţă şi strigă unii către alţii zicând: Din fluier v'am cântat şi n'aţi jucat; de jale v'am cântat şi n'aţi plâns.
33Că a venit Ioan Botezătorul nemâncând pâine şi nici bând vin, şi spuneţi: Are demon!
34A venit Fiul Omului mâncând şi bând, şi spuneţi: Iată om mâncăcios şi băutor de vin, prieten al vameşilor şi-al păcătoşilor!...
35Dar înţelepciunea a fost găsită dreaptă de către toţi fiii ei“.
36Iar unul din farisei L-a rugat să mănânce cu el. Şi, intrând în casa fariseului, a stat la masă.
37Şi iată că era în cetate o femeie păcătoasă; şi aflând că El stă la masă în casa fariseului, a adus un alabastru cu mir
38şi stând la spate, lângă picioarele Lui, plângând a'nceput să-I ude cu lacrimi picioarele, şi cu părul capului ei le ştergea. Şi-I săruta picioarele şi le ungea cu mir.
39Şi văzând fariseul care-L chemase, şi-a zis în sine: „Dacă acesta ar fi profet, ar şti cine este şi ce fel de femeie este aceasta care se atinge de el, că este păcătoasă...“.
40Şi răspunzând Iisus, i-a zis: „Simone, am să-ţi spun ceva“. Iar el I-a zis: „Spune, învăţătorule!“
41„Un cămătar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celălalt cu cincizeci.
42Dar, neavând ei cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Deci, care dintre ei îl va iubi mai mult?“
43Răspunzând Simon, a zis: „Cred că acela căruia i-a iertat mai mult“. Iar El i-a zis: „Drept ai judecat“.
44Şi întorcându-Se către femeie, i-a zis lui Simon: „O vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta şi apă pe picioare nu Mi-ai dat; ea însă cu lacrimi Mi-a udat picioarele şi cu părul capului ei le-a şters.
45Tu sărutare nu mi-ai dat; ea însă, de când am intrat, n'a încetat să-Mi sărute picioarele.
46Tu cu untdelemn capul nu Mi l-ai uns; ea însă cu mir Mi-a uns picioarele.
47De aceea îţi spun: Iertate sunt păcatele ei cele multe, fiindcă mult a iubit. Iar cui i se iartă puţin, puţin iubeşte“.
48Şi i-a zis ei: „Iertate îţi sunt păcatele!“
49Şi cei ce şedeau împreună la masă au început să zică în sinea lor: „Cine este acesta, care şi iartă păcate?“
50Şi i-a spus femeii: „Credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace!“