Mc 03:05
Şi privindu-i cu mânie şi întristându-Se de împietrirea inimii lor, i-a zis omului: „Întinde-ţi mâna!“ Şi el a întins-o, şi mâna lui s'a făcut sănătoasă.
3Rg 13
CAPITOLUL 13
Omul lui Dumnezeu şi profetul cel bătrân. Pedeapsă asupra lui Ieroboam.
1Şi la vremea când Ieroboam sta la jertfelnic ca să aducă jertfă, iată că un om al lui Dumnezeu a a venit din Iuda la Betel cu cuvântul Domnului.
2Şi cu cuvântul Domnului a strigat asupra jertfelnicului şi a zis: „O, jertfelnicule, jertfelnicule, aşa grăieşte Domnul: «Iată, casei lui David i se va naşte un fiu, anume Iosia; deasupra ta îi va aduce el ca jertfă pe preoţii înălţimilor, pe cei ce jertfesc pe tine, şi oase de oameni va arde pe tine»“.
3Şi'n ziua aceea a dat şi un semn, zicând: „Acesta-i cuvântul pe care Domnul l-a grăit: – Iată, jertfelnicul s'a despicat, iar grăsimea de pe el se va vărsa“.
4Şi a fost că dacă regele Ieroboam a auzit cuvântul omului lui Dumnezeu – al celui ce strigase asupra jertfelnicului din Betel – şi-a întins regele mâna de la jertfelnic, zicând: „Prindeţi-l!“ Şi, iată, mâna pe care şi-o întinsese împotriva aceluia s'a uscat, aşa că n'a mai putut să şi-o tragă înapoi.
5Iar jertfelnicul s'a despicat, iar grăsimea de pe el s'a vărsat, după semnul pe care omul lui Dumnezeu îl dăduse prin cuvântul Domnului.
6Atunci regele Ieroboam a zis către omul lui Dumnezeu: „Roagă-te în faţa Domnului, Dumnezeului tău, ca mâna mea să se întoarcă la mine“. Iar omul lui Dumnezeu s'a rugat în faţa Domnului, iar mâna regelui s'a întors la el, făcându-se ca mai înainte.
7Şi a zis regele către omul lui Dumnezeu: „Intră cu mine în casă şi prânzeşte şi-ţi voi da daruri“.
8Dar omul lui Dumnezeu i-a zis regelui: „Chiar şi jumătate din casa ta de mi-ai da-o, eu tot nu voi intra cu tine şi nu voi sta la masă şi nici nu voi bea apă din locul acesta;
9căci aşa mi-a poruncit mie Domnul prin cuvântul Său: «Să nu mănânci pâine şi să nu bei apă şi să nu te întorci pe drumul pe care ai venit»“.
10Şi s'a dus pe altă cale, neîntorcându-se pe drumul pe care venise la Betel.
11În Betel locuia un profet bătrân. Fiii săi au venit şi i-au povestit toate lucrurile pe care omul lui Dumnezeu le făcuse în ziua aceea în Betel, precum şi cuvintele pe care i le spusese regelui. Iar faţa tatălui lor s'a schimbat.
12Atunci tatăl lor le-a grăit, zicând: „Pe ce cale s'a dus?“ Iar fiii săi i-au arătat calea pe care plecase omul lui Dumnezeu, cel ce ieşise din Iuda.
13Şi le-a zis fiilor săi: „Puneţi-mi şaua pe asină!“ Şi i-au pus şaua pe asină, iar el a încălecat pe ea.
14Şi a mers după omul lui Dumnezeu şi l-a aflat şezând sub un stejar; şi i-a zis: „Tu eşti oare omul lui Dumnezeu, cel ce a ieşit din Iuda?“ Iar acela a zis: „Eu“.
15Şi i-a zis: „Vino cu mine şi mănâncă pâine!“
16Acela însă i-a zis: „Nicidecum nu voi putea să mă întorc cu tine, nici nu voi mânca pâine şi nici nu voi bea apă în locul acesta,
17de vreme ce aşa mi-a poruncit mie Domnul prin cuvânt, zicând: «Acolo să nu mănânci pâine şi acolo să nu bei apă şi de acolo să nu te întorci pe calea pe care ai mers»“.
18Dar cestălalt i-a zis: „Sunt şi eu profet, ca şi tine, şi un înger mi-a grăit cu cuvântul Domnului, zicând: – Întoarce-l la tine, în casa ta, unde să mănânce pâine şi să bea apă“. El însă l-a minţit.
19Şi l-a întors îndărăt, iar acela a mâncat pâine şi a băut apă în casa lui.
20Şi a fost că'n timp ce el şedea la masă, fost-a cuvântul Domnului către profetul care-l adusese înapoi,
21iar acesta a grăit către omul lui Dumnezeu, cel ce venise din Iuda, zicând b: „Aşa grăieşte Domnul: Pentru că ai amărât cuvântul Domnului c şi n'ai păzit porunca pe care ţi-a poruncit-o Domnul, Dumnezeul tău,
22ci te-ai întors şi ai mâncat pâine şi ai băut apă în locul acesta despre care ţi-am grăit, zicând: «Să nu mănânci pâine şi nici să bei apă!»: trupul tău nu va intra în mormântul părinţilor tăi“.
23Şi a fost că după ce el a mâncat pâine şi a băut apă, acesta i-a pus şaua pe asinul său, iar acela s'a întors,
24dar pe cale a dat peste el un leu şi l-a ucis; trupul său zăcea aruncat în drum, asinul şedea lângă el, iar leul şedea şi el lângă trup. d
25Şi, iată, nişte oameni mergeau prin preajmă şi au văzut stârvul aruncat în drum şi pe leu şezând lângă stârv; şi au venit şi au spus-o în cetatea unde locuia profetul cel bătrân.
26Acesta, adică cel care-l întorsese din cale, a auzit şi a zis: „Acesta e omul lui Dumnezeu, cel ce a amărât cuvântul Domnului
27şi pe care Domnul l-a dat leului care l-a sfâşiat şi l-a ucis, după cuvântul pe care Domnul i l-a grăit“. Şi le-a spus fiilor săi: „Puneţi-mi şaua pe asin!“ Iar ei au pus-o.
28Şi s'a dus şi a aflat trupul aruncat în drum, iar pe asin şi pe leu stând lângă trup; leul nu mâncase trupul omului lui Dumnezeu şi nici nu sfâşiase asinul.
29Atunci profetul a luat trupul omului lui Dumnezeu şi l-a pus pe asin; şi profetul l-a întors în cetate, ca să-l îngroape.
30Şi i-a pus trupul în propriul său mormânt şi l-a plâns: „Vai, frate!“
31Şi a fost că, după ce l-a plâns, le-a grăit fiilor săi, zicând: „Când va fi să mor, îngropaţi-mă în acest mormânt în care a fost îngropat omul lui Dumnezeu; puneţi-mă alături de osemintele lui, pentru ca oasele mele să se mântuiască împreună cu oasele lui. e
32Căci, negreşit, cuvântul pe care el l-a grăit prin cuvântul Domnului despre jertfelnicul din Betel şi despre capiştile cele înalte din Samaria, acela se va plini.“
33Ieroboam, însă, nici după întâmplarea aceasta nu s'a întors de la răutăţile lui, ci, dimpotrivă, continua ca din poporul de rând să facă preoţi pentru capiştile de pe înălţimi; pe cine vrea să fie, pe acela îl „sfinţea“, iar acela devenea preot al capiştilor de pe înălţimi.
34Faptul acesta s'a socotit păcat pentru casa lui Ieroboam, spre nimicire şi spre stingere de pe faţa pământului.