Lc 17:02
mai bine i-ar fi dacă şi-ar lega de gât o piatră de moară şi s'ar arunca în mare decât să-i fie piatră de poticnire unuia din aceştia mici.
1Co 11
Ţinuta femeii la slujbele religioase. Necuviinţe ale Corintenilor la Cina Domnului. Întemeierea Cinei Domnului. Împărtăşirea în stare de nevrednicie.
1Fiţi următori ai mei, aşa cum şi eu sunt al lui Hristos a.
2Fraţilor, vă laud că'ntru toate vă aduceţi aminte de mine şi păstraţi predaniile aşa cum vi le-am predat eu b.
3Vreau însă ca voi să ştiţi că Hristos este capul oricărui bărbat, iar capul femeii este bărbatul, iar capul lui Hristos este Dumnezeu c.
4Orice bărbat care se roagă sau profetizează d având capul acoperit, îşi face capul de ruşine;
5iar orice femeie care se roagă sau profetizează cu capul neacoperit, îşi face capul de ruşine – căci tot una este ca şi cum ar fi rasă.
6Că dacă o femeie nu se acoperă cu văl, atunci să se tundă! Dar dacă pentru o femeie e ruşinos să se tundă ori să se radă, atunci să-şi pună văl!
7Bărbatul nu trebuie să-şi acopere capul, de vreme ce el este chip şi slavă a lui Dumnezeu; dar femeia este slava bărbatului
8– pentru că nu bărbatul este din femeie, ci femeia din bărbat,
9şi pentru că nu bărbatul a fost zidit pentru femeie, ci femeia pentru bărbat e –.
10De aceea femeia este datoare să aibă văl f pe capul său, de dragul îngerilor g.
11Totuşi, întru Domnul nici femeia fără bărbat şi nici bărbatul fără femeie,
12fiindcă aşa cum femeia este din bărbat, tot astfel şi bărbatul este prin femeie; şi toate sunt de la Dumnezeu.
13Judecaţi voi înşivă: E cuviincios oare ca o femeie să se roage lui Dumnezeu cu capul descoperit?
14Oare nu însăşi firea vă învaţă că pentru bărbat e ruşinos dacă-şi poartă părul lung,
15în timp ce dacă femeia-şi poartă părul lung e spre slava ei? Căci părul i-a fost dat ca acoperământ.
16Iar dacă i se pare cuiva că pentru asta trebuie să se certe, noi nu avem un astfel de obicei, şi nici Bisericile lui Dumnezeu h.
17Dar aceasta poruncindu-vă eu vouă, nu vă laud; că voi vă adunaţi nu spre mai bine, ci spre mai rău.
18Fiindcă'n primul rând aud – şi'n parte cred – că atunci când vă adunaţi ca Biserică i, între voi sunt dezbinări.
19Căci între voi trebuie să fie şi eresuri, pentru ca să se vădească'ntre voi cei încercaţi.
20Aşadar, când vă adunaţi laolaltă, nu e Cina Domnului aceea pe care o mâncaţi,
21că fiecare o ia'nainte să mănânce de'ndată ce s'a aşezat la masă, şi unul e flămând în timp ce altul se îmbată j.
22Oare n'aveţi voi case ca să mâncaţi şi să beţi? Sau dispreţuiţi Biserica lui Dumnezeu şi-i ruşinaţi pe cei ce nu au? Ce să vă spun? Să vă laud? Întru aceasta nu vă laud.
23Fiindcă eu de la Domnul am primit ceea ce v'am predat şi vouă: Că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine
24şi, mulţumind, a frânt şi a zis: „Luaţi, mâncaţi; acesta este Trupul Meu Cel ce se frânge pentru voi. Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea“.
25Asemenea şi paharul după cină, zicând: „Acest pahar este Legea k cea Nouă întru Sângele Meu. Aceasta să faceţi oridecâteori veţi bea, spre pomenirea Mea“.
26Fiindcă de câte ori veţi mânca pâinea aceasta şi veţi bea paharul acesta, moartea Domnului o vestiţi până când El va veni.
27Astfel, oricine va mânca pâinea sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, vinovat va fi faţă de Trupul şi de Sângele Domnului.
28Să se cerceteze dar omul pe sine, şi aşa să mănânce din Pâine şi să bea din Pahar.
29Căci cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie, osândă îşi mănâncă şi bea, nesocotind Trupul Domnului.
30De aceea sunt mulţi dintre voi neputincioşi şi bolnavi şi mulţi au murit.
31Că dacă ne-am judeca noi înşine, nu am mai fi judecaţi;
32dar când ne judecă Domnul, ni se dă o pedeapsă, ca să nu fim osândiţi împreună cu lumea.
33De aceea, fraţii mei, când vă adunaţi ca să mâncaţi, aşteptaţi-vă unii pe alţii.
34Iar dacă cuiva îi este foame, să mănânce acasă, ca să nu vă adunaţi spre osândă. Cât despre celelalte, le voi rândui când voi veni.