Lc 01:25
„Că aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să-mi ridice ocara de printre oameni“ d.
Is 54
Slava noului Ierusalim. a
1
Veseleşte-te, tu, cea stearpă, care nu naşti,
dă glas şi strigă, tu, cea care n'ai cunoscut durerile facerii,
că mai mulţi sunt fiii celei pustii
decât ai celei ce are bărbat;
căci Domnul a zis:
2
Lărgeşte locul cortului tău b şi-al pânzelor lui,
bate ţăruşii, nu te scumpi; lungeşte-ţi funiile,
ţăruşii ţi-i întăreşte;
3
simte-te'n largul tău la dreapta şi la stânga,
căci sămânţa ta neamuri va moşteni
şi prin ea cetăţi pustii vor fi locuite.
4
Nu te teme pentru aceea că ai fost de ruşine,
nici nu te ruşina pentru aceea că ai fost de ocară, c
căci vei uita ruşinea cea de lungă durată,
iar de ocara văduviei tale nu-ţi vei mai aminti.
5
Că Domnul este Cel ce te-a făcut,
Domnul Atotţiitorul este numele Lui;
şi El, Cel ce te-a izbăvit pe tine,
El este Dumnezeul lui Israel,
şi aşa va fi numit de'ntreg pământul.
6
Domnul nu te-a chemat ca pe o femeie părăsită
şi slabă de inimă,
nici ca pe o femeie ce încă din tinereţe e pradă urii,
zice Dumezeul tău.
7
Pentru puţină vreme te-am părăsit,
dar cu milă mare te voi milui;
8
în puţină mânie Mi-am întors faţa de la tine,
dar cu milă veşnică te voi milui,
zice Acel ce te izbăveşte, Domnul.
9
Din vremea apelor lui Noe d, acesta Mi-a fost gândul,
aşa cum i-am făcut lui jurământ în vremea aceea,
că de dragul tău nu Mă voi mai mânia asupra pământului;
nici chiar atunci când tu eşti ameninţată,
10
munţii nu se vor muta
şi dealurile tale nu se vor clinti;
tot aşa nici mila Mea nu-ţi va lipsi
şi nici legământul păcii Mele nu va fi călcat;
aceasta, fiindcă Domnul, Cel care-ţi este ţie milostiv,
El a spus-o.
11
Umilită şi neodihnită, mângâiere n'ai avut;
iată, Eu le gătesc pietrelor tale rubin
şi safir temeliilor tale;
12
de iaspis îţi voi face meterezele,
iar porţile din pietre de cristal
şi'mprejmuirea ta va fi din nestemate.
13
Şi fiii tăi vor fi toţi învăţaţi ai lui Dumnezeu
şi'n pace multă copiii tăi se vor afla.
14
Şi tu întru dreptate vei fi zidită;
fereşte-te de nedreptate, şi teamă nu vei avea
şi cutremur de tine nu se va apropia.
15
Iată, străini e vor veni de dragul Meu la tine
şi'mpreună cu tine vor locui
şi la tine vor alerga să scape.
16
Iată, Eu sunt Cel ce te-a zidit,
nu ca fierarul suflând în cărbuni
şi scoţând unelte bune de treabă;
Eu nu pentru pierzare te-am zidit, ca să te nimicesc.
17
Tot lucrul făcut împotriva ta nu va spori
şi nici un glas ridicat împotriva ta spre judecată;
pe toţi aceia tu îi vei birui,
prin aceasta fi-vor potrivnicii tăi osândiţi.
O moştenire se află celor ce-I slujesc Domnului
şi drepţi veţi fi voi în faţa Mea, zice Domnul.