FA 04:03
Şi punând mâna pe ei, i-au pus sub pază până a doua zi, căci acum era seară.
FA 12
Uciderea lui Iacob cel Mare. Petru este închis de Irod şi eliberat de un înger. Moartea lui Irod Agrippa.
1Şi în vremea aceea regele Irod a şi-a întins mâna să le facă rău unora din Biserică.
2Şi l-a ucis cu sabia pe Iacob, fratele lui Ioan b.
3Şi văzând că e pe placul Iudeilor, a adăugat şi prinderea lui Petru – şi erau zilele azimelor c
4pe carele şi prinzându-l, l-a aruncat în temniţă, dându-l la patru străji de câte patru ostaşi ca să-l păzească, vrând ca după Paşti să-l scoată în faţa poporului.
5Aşadar, Petru era păzit în temniţă; iar de către Biserică se făcea necontenit rugăciune către Dumnezeu pentru el.
6Dar când Irod era să-l scoată afară, în noaptea aceea Petru dormea între doi ostaşi, legat cu două lanţuri, iar în faţa uşii paznicii păzeau temniţa.
7Şi iată, un înger al Domnului a venit, iar în încăpere a strălucit lumină. Şi lovindu-l pe Petru în coastă, îngerul l-a trezit, zicând: „Scoală-te repede!“ Şi lanţurile i-au căzut de la mâini.
8Şi i-a zis îngerul: „Încinge-te şi încalţă-ţi sandalele!“ Şi el a făcut aşa. Şi i-a zis lui: „Îmbracă-ţi haina şi urmează-mă!“
9Şi ieşind, mergea după înger; şi nu ştia că adevărat este ceea ce s'a făcut de către înger, ci i se părea că vede vedenie.
10Şi trecând ei de straja întâi şi de a doua, au ajuns la poarta de fier care duce în cetate; şi ea li s'a deschis singură. Şi ieşind, au trecut într'o uliţă, şi deodată îngerul s'a îndepărtat de la el.
11Şi Petru, venindu-şi în sine, a zis: „Acum cu adevărat ştiu că Domnul l-a trimis pe îngerul Său şi m'a scăpat din mâna lui Irod şi din toate câte aştepta poporul Iudeilor“.
12Şi chibzuind el, a venit la casa Mariei, mama lui Ioan, cel numit şi Marcu d, unde mulţi erau adunaţi şi se rugau.
13Şi bătând Petru la uşa de la poartă, o slujnică cu numele Roda s'a dus să asculte.
14Şi cunoscând ea vocea lui Petru, de bucurie n'a deschis uşa, ci a alergat înlăuntru şi a spus că Petru stă în faţa porţii.
15Iar ei au zis: „Ai înnebunit...“. Dar ea stăruia că aşa este. Iar ei ziceau: „E îngerul lui...“ e.
16Dar Petru bătea mereu în poartă. Şi deschizându-i, l-au văzut şi au rămas uimiţi.
17Şi făcându-le semn cu mâna să tacă, le-a istorisit cum l-a scos Domnul pe el din temniţă. Şi a zis: „Spuneţi acestea lui Iacob f şi fraţilor! Şi ieşind, s'a dus în alt loc“.
18Şi dacă s'a făcut ziuă, nu mică a fost tulburarea între ostaşi: „Oare ce s'a făcut Petru?...“.
19Şi cerându-l Irod şi negăsindu-l, după ce i-a cercetat pe străjeri a poruncit să fie ucişi. Şi el, coborând din Iudeea la Cezareea, a rămas acolo.
20Şi Irod era mânios pe locuitorii din Tir şi din Sidon. Dar ei într'un singur cuget au venit la el; şi înduplecându-l pe Blast, care era cămăraşul regelui, cereau pace; că ţara lor se hrănea din aceea a regelui g.
21Şi într'o anume zi, mai dinainte rânduită, îmbrăcându-se Irod în vestmânt regesc şi şezând în tribună, le vorbea;
22iar poporul striga: „Glas dumnezeiesc este acesta, nu omenesc!...“ h.
23Şi îndată îngerul Domnului l-a lovit, pentru că nu lui Dumnezeu I-a dat slavă. Şi mâncându-l viermii, şi-a dat sufletul.
24Iar cuvântul lui Dumnezeu creştea şi se înmulţea.
25Iar Barnaba şi Saul, după ce şi-au îndeplinit slujba, s'au întors de la Ierusalim la Antiohia, luându-l cu ei şi pe Ioan, cel numit Marcu.