1In 01:08
Dacă zicem că noi nu avem păcat, pe noi înşine ne amăgim şi adevărul nu este'ntru noi.
Pr 20
CAPITOLUL 20
Regele înţelept.
1Neastâmpărat lucru este vinul şi plină de nemăsură-i beţia,
dar fiece nebun se prinde'n mreaja lor. a
2Ameninţarea regelui nu se deosebeşte de răcnetul leului,
iar cel care-l întărâtă păcătuieşte împotriva propriului său suflet.
3E o cinste pentru om să urască sudălmile,
dar tot cel fără minte cu unele ca acestea se încurcă.
4Când e ocărât, trândavul nu se ruşinează;
aşa-i şi cu cel ce se împrumută cu grâu la seceriş.
5Apă adâncă e sfatul în inima omului,
iar cel înţelept o scoate afară.
6Mare lucru şi de cinste e omul milostiv,
dar greu e de găsit omul credincios.
7Cel ce umblă neprihănit întru dreptate
fericiţi îi va lăsa pe copiii săi.
8Când şade pe tron un rege drept
nici un lucru rău nu-i poate sta înainte.
9Cine se poate lăuda că are inima curată?
sau cine va cuteza să spună că e curat de păcate?
10Lumina celui ce vorbeşte de rău pe tată sau pe mamă se va stinge
şi luminile ochilor săi întuneric vor vedea.
11Porţia dobândită cu grabă la'nceput
nu va fi binecuvântată la sfârşit.
12Să nu zici: – Mă voi răzbuna pe duşmanul meu!,
ci aşteaptă-L pe Domnul, ca El să te-ajute.
13Cântarul mare şi mic şi greutăţile de două mărimi
necurate-s amândouă în faţa Domnului,
iar cei le fac, în năravurile lor se vor împiedica.
14Dreaptă e calea tânărului
[care umblă] cu cel cuvios.
15Urechea aude şi ochiul vede,
amândouă sunt lucrul Domnului.
16Nu iubi clevetirea, ca să nu pieri;
deschide-ţi ochii şi te satură de pâine.
17„Rău!, rău!“, zice cel ce cumpără,
dar după ce pleacă îşi freacă mâinile. b
18Există aur şi belşug de pietre scumpe,
dar vase de cinste sunt buzele pricepute.
19Ia-i haina celui ce s'a pus chezaş pentru un străin;
spre binele celui necunoscut, ia-i un zălog.
20Dulce îi este omului pâinea înşelăciunii,
dar mai apoi i se va umple gura de pietriş.
21În sfat se întemeiază ce-ai de gând să faci,
cu planuri înţelepte se face războiul.
22Cel ce trădează tainele adunării vorbeşte'n doi peri;
cu cel ce are mereu gura deschisă nu te amesteca.
23Urâciune Îi este Domnului cântarul dublu,
iar cumpăna înşelătoare nu este bună'n ochii Lui.
24Umbletele omului sunt îndreptate de Dumnezeu;
atunci, cum poate un muritor să priceapă căile Sale?
25Cursă îi este omului graba de a aduce la altar ceva din bunurile sale,
căci după ce a făgăduit s'ar putea să-i pară rău.
26Regele înţelept e o vânturătoare pentru cei necredincioşi
şi vârtej aduce asupră-le.
27Suflare oamenilor le este lumina Domnului,
cea care sfredeleşte adâncurile inimii.
28Mila şi adevărul îi stau de pază regelui
şi tronul său îl vor înconjura cu dreptate.
29Înţelepciunea e podoaba tinerilor,
iar părul cărunt e slava bătrânilor.
30Zdruncinări şi sfărâmări se abat asupra celor răi
şi răni întru adâncurile lăuntrului lor.