[ VTVechiul Testament
[ 1MacCartea Întâi a Macabeilor
[ Cap. 9 ]CAPITOLUL 9
Bătălia de la Bereea şi moartea lui Iuda Macabeul. Ionatan, urmaşul lui Iuda. Primele porniri împotriva lui Bacchide. Bătălia de la Iordan. Bacchide se întăreşte în Iudeea. Moartea lui Alchim. Bacchide caută înţelegere cu Ionatan.
1În acest timp, dacă Demetru a auzit că Nicanor şi oastea lui căzuseră în luptă, i-a trimis din nou pe Bacchide şi pe Alchim în ţara lui Iuda, în fruntea aripei drepte a oastei.
2Şi au înaintat pe calea ce duce în Galileea şi şi-au rânduit tabăra la Mesalot, în ţinutul Arbel; l-au luat cu asalt, şi pe mulţi dintre locuitori i-au omorât.
3Iar în prima lună a anului o sută cincizeci şi doi şi-au aşezat tabăra în faţa Ierusalimului,
4apoi au plecat şi s'au dus la Bereea cu douăzeci de mii de pedestraşi şi două mii de călăreţi.
5Iuda îşi rânduise tabăra la Eleasa, având cu el trei mii de oameni aleşi.
6Aceştia, văzând cât de numeroasă era oştirea duşmană, au fost cuprinşi de mare frică; mulţi s'au strecurat în afara taberei, aşa că n'au mai rămas decât opt sute de oameni.
7Iuda a văzut că oastea lui se risipea în timp ce bătălia nu mai avea răbdare; inima îi era zdrobită, de vreme ce el nu mai avea timp să şi-i adune pe ai săi.
8Se simţea slăbit, dar le-a zis celor rămaşi cu el: „Înainte! ne vom năpusti asupra vrăjmaşilor noştri, poate că vom fi în stare să-i batem!“
9Ei însă căutau să-l descurajeze, zicând: „Noi nu putem, deocamdată, decât să ne scăpăm vieţile; pentru luptă vom reveni împreună cu fraţii noştri; acum suntem prea puţini“.
10Iuda a răspuns: „Departe de mine gândul de a face aşa ceva şi de a fugi de dinaintea lor. Dacă ceasul nostru a sosit, vom muri vitejeşte pentru fraţii noştri şi nu ne vom păta cinstea“.
11Oastea [duşmană] a înaintat din locul unde-şi avea tabăra şi s'a oprit ca s'o întâlnească [pe ceastălaltă]; călărimea era împărţită în două cete, aruncătorii din praştie şi arcaşii mergeau înaintea oastei, în linia întâi avându-i pe viteji; Bacchide era la aripa dreaptă.
12Falanga s'a apropiat din amândouă laturile, în sunetul trâmbiţelor. Oamenii lui Iuda sunau şi ei din trâmbiţe,
13şi pământul s'a cutremurat de vuietul oştirilor. Bătălia a început dimineaţa şi a durat până seara.
14Iuda a văzut că Bacchide şi puterea oastei lui erau la dreapta; în preajma lui au venit toţi oamenii de inimă;
15au zdrobit aripa dreaptă şi au urmărit-o până la poalele munţilor. a
16Cei din aripa stângă, văzând că aripa dreaptă fusese zdrobită, s'au repezit pe urmele lui Iuda şi ale fârtaţilor săi, luându-i prin spate;
17lupta s'a îndârjit, şi din amândouă părţile au căzut morţi cu duiumul.
18Iuda a căzut şi el, iar cei rămaşi au fugit.
19Ionatan şi Simon l-au dus pe Iuda, fratele lor şi l-au îngropat în mormântul părinţilor săi, la Modein.
20Tot Israelul l-a plâns şi l-a jelit cu mare plângere; multe zile l-au plâns şi ziceau:
21„Cum de-a căzut viteazul care-l mântuia pe Israel?“
22Cât despre celelalte fapte ale lui Iuda şi despre războaiele lui şi despre vitejiile pe care le-a'mplinit şi despre măreţia faptelor lui, despre acestea nu s'a scris, căci erau foarte multe.
23După moartea lui Iuda, nelegiuiţii au scos capul în toate hotarele lui Israel şi s'au arătat din nou răufăcătorii.
24În zilele acelea s'a întâmplat o foamete mare, iar ţara a trecut de partea lor. b
25Bacchide i-a ales pe oamenii nelegiuiţi şi a făcut din ei stăpânii ţării.
26Aceştia îi căutau şi-i cercetau pe prietenii lui Iuda, îi aduceau la Bacchide, iar acesta îi pedepsea şi-i lua în bătaie de joc.
27Şi mare necaz s'a petrecut în Israel, aşa cum nu mai fusese de când nici un profet nu se mai văzuse printre ei.
28Atunci toţi prietenii lui Iuda s'au adunat şi i-au zis lui Ionatan:
29„De când a murit Iuda, fratele tău, nu-i nimeni asemenea lui să meargă împotriva vrăjmaşilor noştri, împotriva lui Bacchide şi împotriva celor ce sunt potrivnici neamului nostru.
30Aşadar, pe tine te alegem astăzi să ne fii căpetenie şi călăuzitor în locul lui şi să fii în fruntea luptelor noastre“.
31Ionatan a primit pe loc cârmuirea şi s'a ridicat în locul lui Iuda, fratele său.
32Când însă Bachide a aflat, căuta să-l omoare.
33La rândul său, Ionatan a aflat, precum şi Simon, fratele său, şi toţi fârtaţii lor, şi au fugit în pustiul Tecoa şi şi-au aşezat tabăra lângă apă, la balta Asfar.
34Când Bacchide a aflat, era tocmai ziua de odihnă c şi a trecut cu toată oastea lui, dincolo de Iordan.
35[Ionatan] l-a trimis pe fratele său, care cârmuia convoiul gloatei, ca să-i roage pe Nabateeni, prietenii săi, să-şi poată lăsa la ei avuţiile, care erau foarte multe. d
36Dar fiii lui Iambre, cei din Medeba, au ieşit, l-au luat pe Ioan şi tot ce avea el şi s'au dus. e
37După aceasta, lui Ionatan şi fratelui său Simon li s'a dat de veste că fiii lui Iambre petreceau la o nuntă mare şi că, pornind din Nadabat, aduc cu mare alai mireasa, fiica unuia din marii nobili ai Canaanului.
38Şi şi-au adus aminte de sângele lui Ioan, fratele lor, şi s'au suit şi s'au ascuns într'o văgăună a muntelui.
39Când şi-au ridicat ochii, iată că'n mijlocul unui mare zgomot au zărit o mulţime numeroasă şi pe mire şi pe fraţii şi prietenii săi ieşind în întâmpinarea [alaiului] cu timpane şi cu instrumente muzicale şi cu multe arme.
40Şi, din locul lor de pândă, [Iudeii] s'au năpustit asupra lor şi i-au ucis; mulţi au căzut răniţi de moarte, iar cei scăpaţi au fugit la munte; şi li s'au luat toate prăzile.
41Nunta s'a prefăcut în plângere, iar sunetele lor muzicale, în cântece de jale.
42Răzbunând astfel sângele fratelui lor, s'au întors la mlaştinile Iordanului.
43Aflând despre aceasta, Bacchide a venit, în chiar ziua de odihnă, cu o oaste numeroasă, până la malurile Iordanului.
44Iar Ionatan a zis către oamenii săi: „Aşadar, înainte! şi ne vom bate pentru viaţa noastră, căci astăzi nu mai e cum a fost în alte dăţi:
45iată că bătălia ne stă şi în faţă, şi în spate; de-o parte, apa Iordanului, de alta, mlaştinile şi hăţişurile; nu-i nici un loc de scăpare.
46Acum, aşadar, strigaţi spre cer, ca să scăpăm din mâinile vrăjmaşilor noştri“.
47Lupta a început, şi Ionatan şi-a întins braţul să-l lovească pe Bacchide, dar acela s'a ferit dându-se înapoi.
48Ionatan şi ai săi au sărit în Iordan şi au ajuns, înotând, la malul celălalt, dar ceilalţi n'au cutezat să treacă Iordanul în urmărirea lor.
49Din latura lui Bacchide au căzut în ziua aceea ca la o mie de oameni.
50Acesta s'a întors la Ierusalim şi a zidit cetăţi întărite în Iudeea: întăritura din Ierihon, Emausul, Bet-Horonul, Betelul, Timnota, Farathonul şi Tefonul, [înzestrându-le] cu ziduri înalte, porţi şi zăvoare;
51şi a pus în ele câte o oaste de pază, ca să-l hărţuiască pe Israel.
52A întărit cetatea Betţur şi Ghezerul şi Turnul şi a aşezat în ele oşti şi hrană.
53I-a luat ca ostatici pe fiii căpeteniilor ţării şi i-a pus sub bună pază în Cetăţuia Ierusalimului.
54În anul o sută cincizeci şi trei, în luna a doua, Alchim a poruncit să fie dărâmat zidul curţii interioare a templului, nimicind astfel lucrările profeţilor f, şi a început dărâmarea.
55Dar, tot la acea vreme, Alchim a fost lovit, iar lucrările lui au fost oprite; gura i s'a închis şi, cuprins de slăbănogeală, n'a mai fost în stare să scoată o vorbă şi să dea vreo poruncă în casa lui.
56Aşa a murit Alchim, la vremea aceea, în chin cumplit.
57Iar Bacchide, văzând că Alchim murise, s'a întors la rege, iar ţara lui Iuda a fost liniştită vreme de doi ani.
58Toţi nelegiuiţii s'au sfătuit, zicând: „Iată că Ionatan şi oamenii lui trăiesc liniştiţi şi încrezători; aşadar, să-l aducem acum pe Bacchide, iar el va pune mâna pe ei într'o singură noapte“.
59Şi s'au dus şi s'au sfătuit cu el.
60Acesta s'a aşternut la drum cu o oaste numeroasă şi a trimis scrisori tainice la toţi cei ce în Iudeea erau de partea lui, ca să pună mâna pe Ionatan şi pe fârtaţii săi; ei însă n'au putut-o face, fiindcă planul le fusese descoperit.
61În schimb, cestălalţi au pus ei mâna pe cincizeci dintre oamenii ţării, capii acestei nelegiuiri, şi i-au ucis.
62Ionatan şi Simon şi cei ce erau cu ei s'au dus la Betbasa, care se află în pustiu; au rezidit ceea ce fusese dărâmat şi au întărit-o.
63Bacchide, de îndată ce a aflat, şi-a strâns toate oştile şi le-a chemat şi pe cele din Iudeea.
64Şi-a aşezat tabăra în preajma Betbasei şi s'a luptat împotriva ei vreme de multe zile şi a făcut maşini de război.
65Iar Ionatan, lăsându-l în cetate pe fratele său Simon, a ieşit în ţară şi s'a pornit la drum cu o mână de oameni.
66L-a bătut pe Odomer şi pe fraţii lui, ca şi pe fiii lui Fasiron în sălaşele lor. g
67Când a început să-i lovească şi s'a suit cu oştile, Simon şi ai lui au ieşit din cetate şi au ars maşinile de război.
68Şi s'au bătut cu Bacchide şi l-au zdrobit şi mare necaz i-au pricinuit, de vreme ce planul şi sforţările lui dăduseră greş.
69Aprins de mânie împotriva nelegiuiţilor care-l sfătuiseră să vină în ţară, pe mulţi dintre aceştia i-a ucis şi s'a hotărât să se întoarcă în propria lui ţară.
70Iar Ionatan, aflând, i-a trimis soli ca să încheie pace cu el şi să primească robii îndărăt.
71Acela s'a învoit şi i-a plinit cererile şi i s'a jurat că niciodată, în zilele vieţii lui, nu va căuta să-i facă vreun rău.
72Şi i-a dat înapoi robii pe care-i făcuse mai înainte în ţara lui Iuda, după care, întorcându-se, s'a dus în ţara lui şi nu a mai revenit în hotarele lor.
73Aşa s'a odihnit sabia în Israel. Ionatan s'a aşezat în Micmas şi a început să judece poporul şi i-a nimicit pe nelegiuiţii din Israel.