— erau, în Sfânta Scriptură, categoria cea mai dispreţuită de poporul evreu, deoarece, ca slujbaşi ai Imperiului roman, ei aveau sarcina de a strânge birurile de la popor, dar nu respectau legea şi, din lăcomie şi sete de îmbogăţire, storceau poporul, îndoind şi întreind dările; pentru necinstea lor erau urâţi şi dispreţuiţi, fiind socotiţi cei mai mari păcătoşi. Totuşi Noul Testament ne vorbeşte despre Zaheu, vameş pocăit, în casa căruia Mântuitorul a poposit, spre a-l cinsti pe Zaheu şi a arăta celor de faţă că Dumnezeu iartă şi pe cei păcătoşi, dacă se pocăiesc şi se îndreaptă pe calea Domnului cu credinţă şi hotărârea de a nu mai greşi. În acest sens a spus Iisus şi parabola „Vameşului şi Fariseului“ (Luca 18, 10-14), care se citeşte în biserică la începutul Triodului, cu trei săptămâni înainte de începutul Postului Mare, al Sfintelor Paşti.