Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » pronaos Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

pronaos

(πρόναος, ὁ — pronaos) sau nartică (νάρθηξ, ἡ — nartix = vestibulul unui templu) numit şi tinda bisericii
— este încăperea de la intrarea dinspre apus a bisericii. Aici stăteau odinioară catehumenii şi penitenţii, iar azi, la ţară, stau femeile. În vechile biserici, pronaosul era o încăpere despărţită de naos printr-un zid, având uşi sde comunicare; cu timpul, zidurile au fost înlocuite de arcade susţinute de stâlpi, iar la bisericile construite în ultimele două secole pronaosul a devenit o prelungire a naosului, de care nu mai e despărţit prin nimic. Pronaosul e acoperit de cele mai multe ori de o boltă semicirculară sau chiar de două, cu sau fără turle. În turla propanosului se află de obicei şi clopotniţa, când nu este pentru aceasta o construcţie separată. În bisericile vechi moldoveneşti (sec. XVI) există un pronaos exterior (exonartex), în afara uşii principale de intrare în biserică, închis cu zid (la Voroneţ, Putna, Solea, Suceviţa ş.a.). În restul provinciilor româneşti, în locul pronaosului exterior se află un pridvor deschis, mărginit de coloane, sprijinite pe o balustradă de zid, având un acoperiş aşezat pe un plan inferior acoperişului bisericii. În pronaos se află cafasul, un fel de balcon înspre peretele de la intrare, unde cântă corul bisericii, în timpul sf. liturghii. Pictura pronaosului înfăţişează sfinţi din Minee şi sfinţi români, iar pe peretele de la intrare, în dreapta şi în stânga uşii, în interior se află, în stânga, tabloul votiv (friza ctitorilor), iar în dreapta e portretul ierarhului locului, în vremea căruia s-a ctitorit sfântul lăcaş. Pe peretele exterior al pronaosului, deasupra uşii de la intrare se zugrăveşte icoana hramului bisericii respective, icoană pe care o mai găsim şi pe catapeteasmă, jos, în partea de sud a icoanei împărăteşti a Mântuitorului. În pronaos se săvârşesc servicii divine cu caracter doxologic (adică de mulţumire şi slăvire a lui Dumnezeu), pavecerniţa (slujba de seară ce se săvârşeşte după vecernie) şi miezonoptica (slujba de la miezul nopţii, care se face în mănăstiri); aici se fac şi molitfele (diferite rugăciuni de dezlegare: pentru mamele care au născut, pentru tinerii căsătoriţi şi pentru credincioşii care se spovedesc; înainte se făceau aici exorcismele, adică rugăciuni pentru alungarea duhurilor rele de la cei posedaţi de diavol (energumeni). În ajunul hramurilor şi marilor sărbători, aici se săvârşeşte Litia — slujba binecuvântării artoselor (v. Artos) şi tot în pronaos se află şi cristelniţa sau colimvitra (vasul în care se face botezul copiilor).


Site-ul oficial al Arhiepiscopiei Tomisului
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact