(slv. prazdiniku)
sărbătoare religioasă, zi în care Biserica cinsteşte cu sfinţenie numele unor persoane sfinte care s-au jertfit pentru credinţă, sau amintirea unor evenimente importante din istoria Bisericii creştine. În calendarul ortodox, sărbătorile sunt însemnate unele cu o cruce neagră, altele cu o cruce roşie, ceea ce arată împărţirea lor pe categorii. Cele mai importante sunt sărbătorile închinate Mântuitorului, Sfintei Treimi şi Maicii Domnului. Acestea se numesc
praznice împărăteşti sau sărbători domneşti (κυριακαι ἠ δεσποτικαι ἑορταί
kiriakai e despoticai eortai, lat.
lesta dominica, slv.
gospdskie prazdniki). Printre acestea poate fi socotită şi Duminica, fiind ziua învierii Domnului şi ziua rânduită de Dumnezeu de la Facerea lumii, pentru slăvirea lui Dumnezeu. Praznicele închinate lui Iisus Hristos Mântuitorul sunt în ordine calendaristică următoarele:
Naşterea Domnului (25 decembrie),
Tăierea împrejur a Domnului (1 ianuarie, la 8 zile după Naşterea Domnului, când S-a supus ritualului Legii Vechiului Testament şi I S-a dat şi numele de Iisus, adică Mântuitor);
Botezul Domnului (6 ianuarie, când S-a botezat în Iordan de Sf. Ioan Botezătorul, sărbătoare numită şi Epifania, adică Arătarea Domnului, căci atunci a fost descoperit oamenilor că El este Fiul lui Dumnezeu vezi
Epifania ;
Întâmpinarea Domnului (2 februarie, când a fost adus la templu la 40 de zile de la Naşterea Sa, de către Maica Domnului, atunci bătrânul preot Simeon L-a primit în braţe, mărturisind că Acesta este Fiul lui Dumnezeu);
Intrarea în Ierusalim a Domnului (
Duminica Floriilor, cu o săptămână înainte de Paşti şi de săptămâna patimilor, răstignirii, morţii şi învierii vezi
Floriile ;
Învierea Domnului (Sf. Paşti, biruinţa asupra morţii, sărbătoare cu dată schimbătoare vezi
Paşte ;
Înălţarea la cer a Domnului (la 40 de zile după Paşti) (vezi
Ispas );
Pogorârea Sfântului Duh (Duminica Rusaliilor, la 50 de zile după Paşti) la care se poate adăuga
Sfânta Treime (în lunea Rusaliilor) vezi
Cincizecimea ;
Schimbarea la faţă a Domnului (6 august vezi
Preobrajenia );
Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie vezi
Ziua Crucii ). În lista tradiţională a praznicelor împărăteşti nu sunt trecute Sf. Paşti (care e socotit mai presus de toate praznicele şi e sărbătorit în toate duminicile) şi Tăierea împrejur (care se sărbătoreşte în aceeaşi zi cu Anul Nou şi Sf. Vasile). La praznicele împărăteşti se adaugă şi cele patru sărbători închinate Maicii Domnului:
Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie);
Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie);
Bunavestire (25 martie);
Adormirea Maicii Domnului (15 august vezi
cultul marial ;
Maica Domnului ). Icoanele praznicelor împărăteşti sunt aşezate pe catapeteasmă în şirul de deasupra icoanelor şi uşilor împărăteşti.