Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » penitent Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

penitent

— cel care se pocăieşte de păcate făcând penitenţă, îndeplinind un „canon“ (ca o pedeapsă) pe care i-l dă preotul, după spovedanie. Penitenţa (pocăinţa) constă, pe lângă rugăciuni, în metanii şi în împlinirea unor fapte bune (să îngrijească un bolnav, un bătrân, să ajute nişte copii orfani, să sădească un pom, să facă o fântână, să ajute o biserică etc). Prin împlinirea canonului (epitimiei), penitentul trebuie să fie hotărât a se întări în virtute şi a se îndepărta de păcat. Cea mai aspră penitenţă este oprirea de la Sf. Împărtăşanie (în cazul unor păcate de moarte). În Biserica veche (prin sec. III — VI), penitenţa se făcea în public, fiind reglementată de disciplina penitenţială, care separa pe credincioşii fără păcate de păcătoşi (cei supuşi penitenţei), care erau obligaţi să rămână în pridvorul bisericii ori afară din biserică, şi nu mai aveau dreptul de a aduce daruri la biserică, nici de a participa la Sf. Liturghie şi a se împărtăşi.


Site-ul Sfaturi Ortodoxe
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact