se numesc praznicele morţilor, mesele care se fac pentru pomenirea lor, la diferite soroace. Ele sunt rămăşiţe ale vechilor agape creştine, din primele veacuri ale Bisericii. Din documentele vechi (
Aşezămintele Sfinţilor Apostoli şi alte scrieri vechi) aflăm despre scopul acestor pomeni: Noi poftim pe săraci şi pe nevoiaşi la ospăţ, pentru ca astfel serbarea noastră să devină pomenire pentru odihna sufletului celui adormit, iar pentru noi mireasmă bine plăcută lui Dumnezeu.
Pomană se numeşte şi fapta de milostenie care se face pentru cei morţi, cum ar fi împărţirea la cei săraci a lucrurilor şi hainelor celui mort, pe care mai întâi le slujeşte preotul printr-o molitvă (vezi şi
parastas ).
Pomană sau strepozanie se mai numeşte şi clădirea de lângă biserică pentru adunarea pomenilor (în rev. Mitrop. Ardealului, 1972, nr. 5-6, p. 48).