— se numeşte, în cadrul Bisericii Ortodoxe, unitatea administrativă dependentă de Patriarhie şi având în subordine mai multe episcopii. În Biserica Ortodoxă Română funcţionează azi cinci mitropolii: a Ardealului, datând din sec. XIV, desfiinţată de dominaţia austro-ungară în 1701, şi reînfiinţată în 1864 de Andrei Şaguna, care-i stabileşte sediul la Sibiu, unde se află şi azi, după ce funcţionase în diferite centre: la Râ-meţi (1376), sub primul mitropolit Ghelasie (trecut în rândul sfinţilor, prin canonizările din 1992), la Feleac, la Geoagiu (1557), apoi la Alba-Iulia (1571-1701); Mitropolia Banatului, cu sediul la Timişoara, datând din 1608 şi desfiinţată în 1865, după ce funcţionase un timp ca episcopie; a fost reînfiinţată tot ca episcopie în 1939 şi ridicată din nou la rang de mitropolie în 1947, aşa cum funcţionează şi azi; Mitropolia Moldovei, datând din sec. XIV şi recunoscută de Patriarhia din Constantinopol în 1401; sediul iniţial a fost la Suceava până în 1677, când a fost mutată la Iaşi, unde se află şi azi; Mitropolia Olteniei, cea mai nouă, fiind înfiinţată în 1939-1945 şi reînfiinţată în 1949, având reşedinţa la Craiova, unde se află şi azi; Mitropolia Ungrovlahiei, cea mai veche datând din 1359, cu reşedinţa la Curtea de Argeş — primul mitropolit a fost Iachint, adus de la Vicina (Isaccea ???, Tulcea) unde între 1285 şi 1359, când a fost desfiinţată, a funcţionat prima mitropolie de pe teritoriul ţării noastre (dependentă de Patriarhia din Constantinopol). În 1517 şi-a mutat reşedinţa de la Curtea de Argeş la Târgovifte şi apoi la Bucureşti, unde din 1992, a primit titulatura de Mitropolia Munteniei şi Dobrogei. Mitropolitul Ungrovlahiei a fost numit primul dintre mitropoliţi sau Mitropolit-primat, între anii 1873 şi 1925, când a primit titlul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, mitropolia fiind ridicată la rangul de Patriarhat (1925).