Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » litie Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

litie

(λιτή, ἡ — liti, i = rugăciune, procesiune)
— este un serviciu religios (ortodox), care se săvârşeşte în mănăstiri, în cadrul slujbei de seară (Vecernie sau Priveghere) şi mai rar la slujba de dimineaţă (Utrenie). Rugăciunea Litiei are un caracter penitenţial (rugăciune de implorare). De la litie derivă litanie, adică rugăciune lungă, repetată, stăruitoare şi plângătoare, în care se invocă Mântuitorul, Maica Domnului şi toţi sfinţii. Litaniile erau, în primele veacuri ale Bisericii, rugăciunile obşteşti făcute de mulţimea credincioşilor, în frunte cu clerul, sub formă de procesiune solemnă, afară din biserică sau chiar afară din sat sau oraş. Această formă de litieprocesiune se făcea în vechime mai ales în cazuri de mari nenorociri sau calamităţi (secetă, inundaţii, molime, războaie, cutremure etc.) când, prin cântări religioase şi rugăciuni, se invoca mila şi îndurarea lui Dumnezeu pentru îndepărtarea nenorocirilor. Asemenea litanii sau procesiuni cu rugăciuni ocazionale (ex. sfeştanii pentru ploaie, când e secetă) le face şi azi Biserica Ortodoxă. Litii (litanii) se numeau şi procesiunile de noapte, organizate de Sf. Ioan Gură de Aur (când era patriarh la Constantinopof), precum şi de alţi mari ierarhi din sec. IV-V, pentru combaterea ereziilor cu ajutorul imnelor ortodoxe, cântate de credincioşi. La rugăciunile vechilor litii procesionale, s-a adăugat, cu timpul, un ceremonial nou, în cadrul căruia se binecuvintează artosele (pâinile) aduse de credincioşi la biserică împreună cu puţin vin şi untdelemn, la sfârşitul slujbei Vecerniei din ajunul marilor praznice, spre cinstirea şi pomenirea sfinţilor sărbătoriţi. Slujba Litiei se săvârşeşte în naos, spre deosebire de trecut, când prima parte a acestei slujbe se săvârşea în pronaos, unde şedeau penitenţii, simbolizând starea omului alungat din rai, iar revenirea credincioşilor şi preoţilor în naos, pentru a doua parte a slujbei, simboliza redeschiderea porţilor raiului şi a milostivirii lui Dumnezeu faţă de om. Artosele care se binecuvintează, numite şi litiile, simbolizează cele cinci pâini cu care, în chip minunat, Mântuitorul a săturat mulţimile în pustie. Simbolismul acesta îl reliefează şi textul rugăciunii de binecuvântare: „Doamne... care ai binecuvântat...“. Preotul care binecuvintează cu artosul şi îl împarte, închipuie pe Iisus care a făcut minunea înmulţirii pâinilor, după cum istorisesc cei patru Evanghelişti (Mt. 14,15-21 ş.a.). Vinul, untdelemnul şi grâul care se aduc de credincioşi la slujba Litiei şi se binecuvintează împreună cu pâinile (artosele) simbolizează ofranda pe care credincioşii o aduc lui Dumnezeu din roadele pământului, pentru ca Dumnezeu să înmulţească pe pământ aceste roade necesare existenţei omului. Untdelemnul mai simbolizează şi minunea Sf. Prooroc Ilie, în casa văduvei din Sarepta Sidonului (III Regi 17,12-16) (Liturgica Specială, Bucureşti, ed. a II-a. 1985.). În Liturghierul ortodox, la slujba Litiei se arată, la sfârşitul ei, care sunt calităţile şi folosirea prinoaselor binecuvântate la Litie: „.. pâinea, care s-a binecuvântat este izbăvitoare de toate relele pentru cel ce o va lua cu credinţă...“ şi adresându-se preotului, spune: „untdelemnul acesta de este candelă la tetrapod unde stă sfânta icoană... puindu-l în candelă, să miruieşti cu el pe popor; şi poţi să-l mănânci şi în bucate. Iar vinul să-l bei cu bună cucernicie... iar grâul sau să-l semeni sau cu altul să-l amesteci şi cu mulţumită să-l întrebuinţezi...“. Pentru pomenirea morţilor se face la mănăstiri Litia-procesiune sau Litia mică sau Parastasul mic, care este o prescurtare a Parastasului pe larg.

Vezi şi parastase


Site-ul oficial al Arhiepiscopiei Tomisului
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact