— sunt lecturile folosite în cult şi ale căror texte au fost scrise de Sfinţii Părinţi ai Bisericii, sub formă de rugăciuni, de povăţuiri sau de istorisiri (cum sunt şi vieţile de sfinţi, care constituie lecturile haghiografice). Multe din textele rugăciunilor cultice sunt atribuite Sfinţilor Părinţi Vasile cel Mare şi Ioan Gură de Aur, datorită prestigiului lor de mari ierarhi teologi şi neîntrecuţi maeştri ai rugăciunii. Aşa sunt, de ex., rugăciunile de la împărtăşanie, dintre care unele sunt scrise şi de alţi mari teologi şi scriitori, ca: Sf. Ioan Damaschin, Simeon Metafrastul şi Chiril al Ierusalimului (ex. Rugăciunea de mulţumire după împărtăşanie). Sf. Vasile cel Mare este autorul cunoscutelor rugăciuni de exorcizare, numite Molitfele sau blestemele Sf. Vasile (care se citesc în ziua de Sf. Vasile, 1 ianuarie, după slujba Sf. Liturghii), dintre pare unele sunt atribuite Sf. Ioan Gură de Aur. În afară de rugăciuni, cultul ortodox foloseşte şi alte lecturi din Sfinţii Părinţi, cum sunt textele catehetice: ex. cele două „Cuvinte“ de învăţătură care se citesc la împărtăşanie în ziua respectivă: „Cuvânt pentru Sfânta şi Marea Joi“ şi „Cuvânt pentru Duminica Sf. Paşti“ (care se află în Molitfelnic şi în Penticostar, atribuite Sf. Ioan Gură de Aur, învăţături preţuite pentru frumuseţea şi valoarea lor didactică şi morală). La fel e „Cuvânt de povăţuire către preot“, atribuit Sf. Vasile, cuprinzând îndrumări despre cum trebuie să slujească preotul Sf. Liturghie şi care trebuie să fie atitudinea în timpul slujirii (Cuvânt tipărit şi azi în Liturghierele greceşti). Numeroase lecturi din scrierile Sfinţilor Părinţi (Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigorie de Nazianz, Sf. Atanasie, Sf. Ioan Damaschin) sunt cuprinse în unele cărţi de ritual şi mai ales în Triod, pentru serviciul divin din mănăstiri, spre a fi citite în anumite momente din rânduiala slujbelor zilnice, fie în afară de biserică (în chilii sau la trapeză) pentru învăţătură şi înduhovnicirea călugărilor. Dintre acestea: „Cuvântul Sf. Vasile despre post“ (se citeşte la slujba Utreniei, în zilele de luni, miercuri, vineri, în săptămâna dinaintea începerii Postului Mare); „Omiliile la Facere“, ale Sf. Ioan (de citit în prima săptămână din Post); citire din „Exaimeronul Sf. Vasile cel Mare“; la Sinaxarul zilei de 19 ianuarie, din Mineiul ortodox, se povesteşte o minune săvârşită de Sf. Vasile, care prin rugăciunile sale a deschis uşile catedralei din Niceea şi a dat-o ortodocşilor. Sinaxarele sunt minunate lecturi haghiografice, care-şi au originea în actele martirice; o parte din ele sunt alcătuite de Nichifor Calist şi se citesc de către preot, diacon, cântăreţ, după cântarea a VI-a a Catavasiilor. Lecturile destinate îmbunătăţirii vieţii duhovniceşti (mai mult vieţi de sfinţi) au fost adunate şi traduse în româneşte împreună şi cu lecturi din Sfinţii Părinţi, într-o colecţie cu titlul Proloage (tipărite la Neamţ, 1854). Acest gen de lecturi îl constituie şi colecţia tradusă din lb. greacă şi prelucrată de Pr. Prof. D. Stăniloae, sub titlul Filocalia (apărută în 12 volume); asemănător este Patericul românesc, datorat Pr. Ioanichie Bălan, tipărit în ultimii ani (Liturgica generală, Bucureşti, ed. a II-a. 1993.).