Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » gnoza Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

gnoza

(γνῶσις, ἡ — gnozis = cunoaştere)
— de la care denumirea de secte gnostice, formate prin sincretism religios, în care se contopesc elemente din diferite religii. Filozofia gnostică cu caracter religios afirmă că stăpâneşte toată puterea de cunoaştere, pe care o au numai cei iniţiaţi, căci se bazează pe tradiţii secrete. Gnosticii pretindeau că pot cunoaşte adevărul religios şi posibilitatea de a se mântui numai cu ajutorul raţiunii. Gnoza era filozofie religioasă păgână, născută din filozofia greacă şi religiile dualiste orientale, care căuta să absoarbă în sine iudaismul şi creştinismul sau să le înlăture. Gnosticii încercau să dea dogmelor şi practicilor creştine o expresie filozofică, adică să le explice raţional. Ca şi secta dochetistă, gnosticii spuneau că Hristos, ca om, n-a luat trup real, „material“, ci a avut un trup aparent, eteric, de aceea şi patimile, moartea şi învierea Sa sunt numai aparente. Mântuirea nu se realizează prin moartea lui Hristos, ci numai prin gnoză (cunoaştere), prin asceză, prin formule şi practici magice. Sfintele Taine, fiindcă folosesc materia (pâinea, vinul ş.a.) nu ajută la mântuire. Morala gnosticilor era o aspră asceză (căci materia trebuie distrusă, ea fiind cauza răului) sau un total libertinism (cu acelaşi scop de a distrugere materia); pentru mântuire nu sunt necesare faptele bune, ci numai gnoza; nu există nici înviere, nici judecată de apoi, nici rai, nici iad, căci lumea se va distruge prin foc. Sf. Scriptură trebuie interpretată alegoric sau înlăturată. Gnosticii aveau cărţile lor socotite sfinte, care redau adevărul numai celor iniţiaţi. Gnosticismul a existat ca un pericol pentru creştinism în sec. I şi II, dar începe să dispară prin sec. III, lăsând urme ale doctrinei gnostice numai în anumite curente, ca Maniheismul şi Marcionismul, strâns legate de Zoroastrism (religia vechilor iraniei, la care se adaugă elemente religioase din budism şi creştinism, doctrine dualiste (Marcion, sec. II, susţine existenţa a doi dumnezei, unul creator şi unul răscumpărător). Maniheismul susţine două principii eterne, binele şi răul, care se opun continuu — întemeiat de Manes-Mani, filozof persan, sec. III.


Site-ul oficial al Arhiepiscopiei Tomisului
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact