Dicţionar - Sfânta Mănăstire Dervent


Sfânta Mănăstire Dervent » Dicţionar » cabala Formularul 3.5% ]
Abonare la
Buletinul Informativ
www.DERVENT.ro

Email:

» Dervent
» Prezentare
» Istoric
» Daruri
» Mănăstirea
» Grup Psaltic
» Album
» Biserica cea Nouă

» ROSTIRI
» Editoriale
» Ortodoxie
» Ecumenism
» Ştiri
» Bioetică
» Istorice
» Poezii
» Hărţi

» Publicaţii

» Rugăciuni
» Liturghia
» Proscomidia
» Rânduiala...
» Acatiste
» Paraclise
» Slujbe
» Alte Rugăciuni

» Cugetări

» Dicţionar

» Proiecte

» Pomelnice

» Felicitări

» Multimedia

» Donaţii
» Formular 3,5%

» Link-uri

» Contact
www.arhiepiscopiatomisului.ro
A
B
C
D
E
F
G
H
I
Î
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Ş
T
Ţ
U
V
W
X
Y
Z

cabala

(Kabbalah = tradiţie, în lb. ebr., de la gibbel = a primi instrucţiunea învăţăturii)
— carte de mistică iudaică, în care sunt strânse tradiţiile ezoterice (ascunse) ale religiei iudaice, din timpuri străvechi. În Kabbala, Dumnezeu este Fiinţa supremă, incognoscibilă şi infinită, care a creat lumea sub forma a două şiruri de sfere paralele, reprezentând două lumi: „lumea emanaţiei“ şi „lumea inferioară“. Prin rugăciune şi virtute, omul poate dobândi puteri magice, urcând sferele spre Dumnezeu şi reuşind chiar să-l influenţeze şi să intervină în dirijarea fenomenelor naturale. Cabaliştii susţin că toate învăţăturile Kabbalei sunt cuprinse în Sf. Scriptură, dar ele nu pot fi înţelese decât de cei iniţiaţi, „cei pioşi“, pentru care cuvintele şi chiar literele Sf. Scripturi au o semnificaţie divină şi sunt o repetare sub forme diferite a numelui lui Dumnezeu. Misticismul acesta care exista la evrei şi în vremea Mântuitorului nu era acceptat de cercurile oficiale ale iudaismului (farisei şi rabini, care cultivau un formalism religios). Mistica iudaică cunoaşte o mare înflorire în Evul Mediu, când misticul Moise de Leon (1250-1305) publică cuprinsul Kabbalei într-o carte, Sepher ha Zahor („Cartea Splendorii“) sau Zoharul, care se bucură de veneraţia cabaliştilor în acelaşi grad ca şi Tora. Ştiinţa ezoterică a Zoharului a atras şi savanţi creştini (în Italia, Pico della Mirandola, sec. XV), care căutau să descopere în conţinutul lui argumente pentru creştinism. Cabalismul care se dezvoltă în secolele următoare în Orient pune mai mult accent pe latura practică: rugăciune, asceză, meditaţie prelungită care duce la extaz, folosirea de amulete, chemarea spiritelor, combinaţii de cifre şi semne alfabetice, prin care iniţiaţii puteau căpăta puteri magice. Membrii cercurilor religioase iudaice din Polonia, în care se practica misticismul Kabbalei, se numeau chassidim. Omul pios, numit sadik, era în hassidism o mare forţă care putea să facă legătura între lumea pământeană şi cea divină. Hassidismul, care atinge culmea înfloririi în sec. XIX, a decăzut din cauza opoziţiei ce i s-a făcut de iudaismul ortodox, ducând aproape la dispariţia lui, nemaifiind practicat decât în puţine familii „pioase“.


Site-ul Sfaturi Ortodoxe
Acasă Dervent Rostiri Publicaţii Dicţionar Proiecte Cugetări
Pomelnice Felicitări Multimedia Link-uri Donaţii Regulament Contact