— este un gen de cântec popular, dintre cele mai vechi la români. Colindele (colendus, de la colo-colare = ceea ce trebuie respectat, cinstit) au un fond religios, fiind legate de sărbătoarea Naşterii Domnului (Crăciunul). Colindele de Crăciun sunt (ca şi cultul) o formă de expresie a cinstirii lui Dumnezeu prin slăvirea Naşterii Fiului lui Dumnezeu, care S-a întrupat pentru „a noastră mântuire“. Legătura colindelor cu textele Sfintei Scripturi este evidentă în conţinutul lor; astfel în colindul „Veniţi astăzi, credincioşii“ se face referire la profeţiile mesianice ale Vechiul Testament: „precum au vestit proorocii“; în colindul „Lerui Doamne, lerui ler...“ — termenul „ler“ ar proveni de la ebr. roe = păstor, din Psalmi (Ps. 23, 1), folosit de Iisus, Care S-a numit pe Sine „Păstor“ („Eu sunt Păstorul cel bun“); în colindul Irozii se evocă drama uciderii pruncilor de crudul „Irod, împărat...“; în „Linu-i lin şi iară lin...“ se prezintă noaptea sfântă a Naşterii lui Hristos — cuvântul „lin“ ebraic = a înopta, a găzdui, de unde „linu-i lin“ = noaptea nopţilor, şi „iară lin“ = iară noapte; acest fond religios creştin se reflectă în majoritatea colindelor noastre; vezi şi Saturnaliile , Kolenda .