— născut la Suceava, din familia domnitoare a Movileştilor, descendenţi din Ştefan cel Mare (mama lor fiind fiica lui Petru Rareş), după ce îşi face studiile la Lwov, unde se afla o Episcopie Ortodoxă, se stabileşte la Kiev; aici se călugăreşte la mănăstirea Pecerska unde va deveni stareţ şi apoi mitropolit pentru Ucraina şi Bielorusia, care se aflau atunci sub stăpânirea Poloniei. Ca mitropolit ortodox, el duce o activitate susţinută împotriva prozelitismului calvin şi greco-catolic. În acest scop, pe lângă reorganizarea vieţii administrativ-religioase a mănăstirii Pecerska şi a Mitropoliei, el va desfăşura o bogată activitate culturală, înfiinţând tipografii şi tipărind cărţile de slujbă ortodoxe (Liturghierul, Evangheliarul, Apostolul, Psaltirea, Triodul, Evhologhionul — 1646, precum şi cărţi de predici, Cazania, Patericul, vieţi de sfinţi ale căror moaşte se află în peşterile de la Pecerska) şi, ceea ce este foarte important pentru apărarea Ortodoxiei, este întocmirea de către Petru Movilă a cărţii doctrinare „Mărturisirea de credinţă a Bisericii Ortodoxe“, cu scopul de a combate Mărturisirea de credinţă calvină a lui Chiril Lucaris. Mărturisirea Ortodoxă scrisă de Petru Movilă este recunoscută de toate Bisericile Ortodoxe de Răsărit, ai căror reprezentanţi au aprobat-o cu unele rectificări, în Sinodul de la Iaşi (1642) şi valabilă până azi ca normativă pentru întreaga Ortodoxie, fiind tradusă în limba greacă. Alt mare merit al mitropolitului Movilă îl constituie sprijinirea culturii române din ambele Principate, unde a trimis tipografii şi meşteri tipografi (la Iaşi, la Govora, la Câmpulung, la Târgovişte), pentru tipărirea cărţilor de cult. După modelul Academiei cu limbă de predare latină, pe care o înfiinţase Petru Movilă la Kiev, se înfiinţează şi la Iaşi o şcoală superioară, de către Domnitorul Vasile Lupu, cu profesori trimişi de Petru Movilă. Acest mitropolit de origine română, care şi-a desfăşurat activitatea în sânul Bisericii Ortodoxe slave, a contribuit deopotrivă la dezvoltarea culturală a acesteia, cât şi a celei româneşti, iar prin cartea sa „Mărturisirea Ortodoxă“ a dat un îndreptar Ortodoxiei răsăritene.