— se numeau, în religia Greciei antice, serbările date în cinstea zeiţei Atena, zeiţă a dreptăţii şi înţelepciunii. Ele se celebrau în mijlocul verii, anual, după luni de purificare rituală. Un cortegiu, în procesiune, pleca de la porţile oraşului şi se îndrepta spre Acropole. Procesiunile se încheiau cu sacrificii, întreceri sportive (curse de cai ş.a.), serbări. Panateneea constituia una din marile sărbători anuale şi, la patru ani, erau cu un caracter mai festiv aşa-numitele „panatenee mari“, când se aducea „peplul“ (mantia scurtă, fără mâneci, prinsă pe umeri cu o agrafă) pentru statuia zeiţei Atena.