— se numeşte ediţia Septuagintei redactată de Origen (teolog şi exeget creştin, sec. III). Redactarea lui Origen s-a făcut pe baza tuturor transcrierilor existente în vremea sa, pe care le-a aşezat pe şase coloane (de aici şi numele de Exapla). El a căutat, prin aceasta, să dovedească autoritatea şi autenticitatea Septuagintei, a cărei traducere a respectat textul ebraic şi nu l-a falsificat, potrivit unor acuzaţii iudaice ale vremii. Coloana Septuagintei din Exapla s-a păstrat în copii, după originalul care se afla în biblioteca din Cezareea, bibliotecă distrusă în sec. VII, când oraşul a fost cucerit de mahomedani şi dat pradă focului. Fericitul Ieronim a cunoscut textul original al Exaplei, în sec. IV, când se afla în biblioteca din Cezareea. În anul 390, Ieronim începe să facă traducerea Vechiului Testament în limba latină, folosind originalul ebraic şi Exapla, făcută de Origen după Septuaginta. Traducerea lui Ieronim a fost considerată ca cea mai reuşită faţă de alte traduceri latine sau copii ale unor traduceri mai vechi, şi de aceea s-a impus, astfel încât în sec. VII era cea mai răspândită şi cunoscută sub numele de VULGATA.