(în lb. arabă: Qur'en, de la qara'a = a citi, a recita)

— este, pentru mahomedani, „Cuvântul lui Dumnezeu“, care a fost transmis de îngerul Gavriil (Gabriel) profetului Muhamad, considerat, în islamism (mahomedanism), ca ultimul din şirul profeţilor Vechiului Testament (creştinismul consideră ca ultim profet pe Sf. Ioan Botezătorul). Coranul este pentru mahomedani, un fel de Nou Testament, cu funcţia de „Logos“, „Verb al lui Dumnezeu“. Textul Coranului s-a constituit sub primii califi şi constă în 614 capitole numite „surah“, formate dintr-un număr variabil de versuri(ayat). Coranul e scris în proză rimată; se bazează pe două teme principale: monoteismul, şi puterea lui Dumnezeu (Allah), unicul creator al universului; oamenii sunt sclavii lui, dar inspiraţi de diavol (Iblis, îngerul căzut), ei pot ignora Cuvântul lui Dumnezeu.