Cugetări Folositoare pentru SufletArhiva pentru Despre Rugaciune[ Pagina = 2 ] [ Total = 28 înregistrări ] [ 10 înregistrări / pagină ] |
|
L-au întrebat unii pe avva Macarie: – Cum trebuie să ne rugăm? – Nu e nevoie de vorbărie, ci întindeţi-vă mânile şi ziceţi „Doamne, cum vrei şi cum ştii, miluieşte” şi dacă vă vine vreo luptă, „Ajută-mă, Doamne”. Şi El ştie ce e bine şi ne miluieşte. Pentru avva Macarie egipteanul, Patericul Egiptean
|
Se povestea despre avva Macarie cel mare că plimbându-se în pustie a găsit pe jos o ţeastă de mort aruncată; şi urnind-o cu toiagul de curmal, i-a spus: – Tu cine eşti? – Am fost arhiereu al grecilor păgâni care locuiau aici: iar tu eşti avva Macarie purtătorul de duh sfânt. Oricând ţi se face milă de cei din chinuri, ei se mai alină. – Ce fel de alinare şi ce fel de chin? – Cât de departe e cerul de pământ, atâta este focul sub picioarele noastre şi deasupra capului; stând noi în mijlocul focului, nu ne putem vedea faţă în faţă, ci faţa fiecăruia e lipită de spatele celuilalt. Deci când te rogi pentru noi, fiecare vede dintr-o parte faţa celuilalt. Iar bătrânul răspunse plângând: – Vai de ziua când s-a născut omul, dacă asta e alinarea chinului. Şi adăugă: mai e şi altă caznă mai rea decât aceasta? – E altă pedeapsă mai mare sub noi. – Şi cine o îndură? – Noi care nu L-am văzut pe Dumnezeu, avem măcar parte de puţină milă; cei care L-au văzut şi s-au lepădat de El şi n-au făcut voia Lui, aceia sunt cei de sub noi. Iar bătrânul luând ţeasta a îngropat-o văzându-şi de drum. Pentru avva Macarie egipteanul, Patericul Egiptean
|
Au venit odată unii la avva Lukios la Enat, călugări din cei care se numesc euhitai, adică rugători. Şi i-a întrebat bătrânul: – Ce lucraţi cu mâinile? – Noi nu ne atingem de lucrare a mâinilor, ci, cum spune apostolul, ne rugăm neîncetat. – Da' nu mâncaţi? – Ba da. – Când mâncaţi, cine se roagă pentru voi? De dormit, nu dormiţi? – Ba da. – Şi când dormiţi, cine se roagă pentru voi? Şi n-au mai ştiut ce să-i răspundă la acestea. Atunci el le spuse: – Iertaţi-mă, dar nu faceţi cum spuneţi. Vă arăt eu, că lucrând cu mâinile mă rog neîncetat. Mă aşez cu Dumnezeu înmuind lujerii, şi împletind funie, zic „miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea” ( Psalm 50, 2) – asta nu e rugăciune? – Ba da. – Atunci când lucrez toată ziua şi mă rog, fac şaisprezece bani, mai mult sau mai puţin. Din ei dau doi la poartă şi de ceilalţi mânc; şi cel care ia cei doi bani se roagă pentru mine când mânc sau când dorm, şi cu harul lui Dumnezeu mi se împlineşte ruga neîncetată. Pentru avva Lukios, Patericul Egiptean
|
A venit avva Lot la avva Iosif şi i-a spus: – Avvo, îmi fac mica mea rugăciune după puterile mele şi micul meu post, şi rugile şi meditaţia şi reculegerea, şi după puterile mele îmi curăţesc gândurile. Ce să mai fac? Bătrânul se ridică, întinzându-şi mâinile spre cer, şi i s-au făcut degetele ca zece flăcări. Şi îi spuse: – Dacă vrei, fă-te foc, cu totul. Pentru avva Iosif din Panefó, Patericul Egiptean
|
A mai spus: când eram tânăr şi şedeam în chilia mea, nu aveam un răstimp anume pentru rugăciune – noaptea şi ziua îmi erau rugăciune.
Pentru avva Isidor, Patericul Egiptean
|
Ziceau despre avva Ioan, că atunci când venea de la seceriş, sau de pe la bătrâni, se îndeletnicea cu rugăciunea, cu meditaţia şi cu psalmii, până când gândurile i se întorceau în starea dinainte. Pentru avva Ioan Colov, Patericul Egiptean
|
A zis avva Ioan: eu sunt ca cel care şade sub un copac mare şi vede multe fiare şi târâtoare venind spre el; şi când nu le poate ţine piept, urcă în copac şi scapă; aşa şi eu: şed în chilia mea şi privesc gândurile rele deasupra mea: şi când nu izbândesc asupra lor, mă refugiez la Dumnezeu prin rugăciune şi scap de duşman. Pentru avva Ioan Colov, Patericul Egiptean
|
A spus avva Theodor cel de la Sketis: vine gândul şi mă frământă şi mă stânjeneşte, dar fapt nu poate să facă, ci doar mă împiedică de la fapta bună; dar omul veghetor îl izgoneşte, sculându-se la rugăciune.
Pentru Avva Theodor cel de la Sketis, Patericul Egiptean
|
A spus avva Theodor cel din Enat: dacă ne va socoti Dumnezeu nepăsarea la rugăciune şi nebăgarea de seamă la cântarea psalmilor, nu putem să fim mântuiţi.
Pentru Avva Theodor cel din Enat, Patericul Egiptean
|
A spus iar că a rămas într-un templu, şi au venit dracii spunându-i: – Pleacă din locul nostru. – Voi nu aveţi loc. Şi au început să-i risipească lujerii de curmal, iar bătrânul el tot aduna. Apoi diavolul l-a luat de mână, trăgându-l afară. Dar în poartă s-a prins bătrânul cu cealaltă mână de uşă, strigând: Iisuse, ajută-mă. Şi diavolul fugi de îndată. Bătrânul începu să plângă. Domnul îi zise: – De ce plângi? – Că îndrăznesc să apuce omul şi să facă aşa. – Tu te-ai lenevit; căci când m-ai chemat, ai văzut cum m-am arătat ţie. Spun asta, că e nevoie de osteneală multă, şi fără osteneală, nu poate cineva să-l aibă pe Dumnezeu cu sine, că pentru noi s-a răstignit. Pentru Avva Ilie, Patericul Egiptean
|
|
|
