Nabucodonosor îl trimite pe Olofern să pedepsească regatele şi popoarele din Apus. | |
1 | Iar în anul al optsprezecelea a, în cea de a douăzeci şi doua zi a lunii întâi, s'a zvonit în palatul lui Nabucodonosor, regele Asirienilor, că el se va răzbuna aşa cum spusese împotriva întregului pământ. |
2 | Aşa că el i-a chemat la sine pe toţi dregătorii şi pe toţi nobilii săi şi le-a dezvăluit taina planului său, rostind cu propria sa gură nimicirea întregului pământ. |
3 | Atunci ei au hotărât să nimicească pe oricine n'a ascultat de porunca gurii lui. |
4 | Şi a fost că după ce şi-a isprăvit sfatul, Nabucodonosor, regele Asirienilor, l-a chemat pe Olofern, mai-marele oastei sale care era al doilea după el , şi i-a zis: |
5 | Aşa grăieşte regele cel mare, stăpânul întregului pământ: Iată, de îndată ce ieşi de la mine, ia cu tine oameni care se încred în puterea lor, o sută douăzeci de mii de pedestraşi şi douăsprezece mii de cai şi călăreţi. |
6 | Şi vei merge împotriva întregului ţinut de la soare-apune, deoarece ei nu s'au supus poruncii mele; |
7 | şi le vei spune să-mi pregătească pământ şi apă b, fiindcă în mânia mea voi merge împotriva lor şi toată faţa pământului o voi acoperi cu picioarele oştirii mele şi-i voi da pe mâna acesteia să-i fie de pradă; |
8 | răniţii lor le vor umple văile, iar pâraiele şi râurile se vor revărsa din pricina morţilor care le vor umple; |
9 | iar pe ei îi voi duce în robie la marginile'ndepărtate ale'ntregului pământ. |
10 | Aşadar, du-te şi supune-mi toate hotarele lor; şi dacă ţi se vor preda, ţine-mi-i până'n ziua pedepsirii lor. |
11 | Dar pe cei ce nu se supun, ochiul tău să nu-i cruţe; oriunde vei merge, măcelăreşte-i şi pradă-i! |
12 | Căci m'am jurat pe viaţa mea şi pe puterea regatului meu că pe toate câte le-am grăit le voi face cu mâna mea. |
13 | Iar tu ia aminte să nu calci nici una din poruncile domnului tău, ci îndeplineşte-le fără nici o ştirbire, aşa cum ţi le-am poruncit, şi fără nici o întârziere. |
14 | Atunci Olofern a ieşit de la domnul său, i-a chemat pe toţi guvernatorii şi pe toţi conducătorii şi mai-marii oştirii asiriene |
15 | şi a trecut prin faţa ochilor pe toţi bărbaţii aleşi pentru război, aşa cum îi poruncise domnul său, până la o sută douăzeci de mii, precum şi douăsprezece mii de călăreţi arcaşi |
16 | şi i-a rânduit aşa cum o mare oştire se pune'n rânduială de război. |
17 | Pentru poverile c lor a luat o mare mulţime de cămile şi asini, precum şi boi şi oi şi capre fără număr pentru hrană |
18 | şi belşug de merinde pentru fiecare ostaş şi foarte mult aur şi argint din casa regelui. |
19 | Apoi el şi toată oştirea lui au ieşit ca să pornească la drum înaintea regelui Nabucodonosor şi să acopere toată faţa pământului dinspre apus cu mulţimea carelor şi a călăreţilor şi a pedestraşilor aleşi pe sprânceană. |
20 | Cu ei mergea şi o mare gloată de adunătură, multă ca lăcustele şi ca nisipul mării, mulţimea ei fiind nenumărată. |
21 | Şi au ieşit din Ninive şi după trei zile de mers au ajuns la Bectelet d; şi, aşezându-şi tabăra, aceasta se întindea de la Bectelet până aproape de muntele ce se află de-a stânga Ciliciei de Sus. |
22 | Apoi şi-a luat oştirea pedestraşii, călăreţii şi carele şi a plecat de acolo în ţinutul muntos e |
23 | şi a nimicit Putul şi Ludul şi i-a prădat pe toţi fiii lui Rasis şi pe fiii lui Ismael cei ce locuiau la marginea pustiului, spre miazăzi de ţinutul Heteilor. |
24 | Apoi a trecut Eufratul şi a străbătut Mesopotamia şi a nimicit toate cetăţile întărite de pe râul Abrona, până unde se ajunge la mare. |
25 | Şi a cucerit hotarele Ciliciei şi a nimicit tot ceea ce i se împotrivea şi a ajuns până la hotarele de miazăzi ale lui Iafet, în faţa Arabiei. Şi i-a împresurat pe toţi fiii lui Madian şi le-a arsaşezările şi le-a prădat stânile. |
27 | Apoi s'a coborât în câmpia Damascului, la vremea secerişului, şi a pârjolit toate lanurile şi a nimicit toate turmele şi cirezile; de asemenea, le-a prădat cetăţile şi le-a pustiit ţarinile, iar pe tinerii lor i-a trecut prin ascuţişul săbiei. |
28 | Frica de el şi tremurul i-au cuprins pe toţi locuitorii de pe ţărmurile mării, cei din Sidon şi din Tir, pe locuitorii din Sur şi din Aco, pe toţi cei ce locuiau în Iamnia; de asemenea, cei ce locuiau în Aşdod şi în Ascalon se îngrozeau de el. |