Asupra unei fiice neruşinate întăreşte bine paza, ca nu cumva să te facă de râsul duşmanilor, de poveste în cetate, de îmbulzeală printre oameni, ca nu cumva să te acopere de ruşine în adunarea obştească. |
Femeia virtuoasă şi femeia stricată. Ceea ce poate aduce tristeţe. Primejdiile negoţului. | |
1 | Fericit e bărbatul unei femei bune; numărul anilor lui va fi îndoit. |
2 | Femeia vrednică îşi înveseleşte bărbatul şi-i va umple anii cu pace. |
3 | O soţie bună e o parte bună: parte li se dă celor ce se tem de Domnul. |
4 | Bogat sau sărac, el are inima mulţumită şi faţa lui e'n toată vremea veselă. |
5 | |
6 | dar inimă-rea şi jale e gelozia unei femei pe o alta; şi'n toate acestea se amestecă pleasna limbii! |
7 | Femeia rea e ca un jug al boilor ce nu se potrivesc; cel care o ţine e asemenea celui ce a prins o scorpie. |
8 | Mare prilej de mânie e femeia beţivă: ea nu va şti să-şi acopere ruşinea. |
9 | În neruşinarea ochilor şi în gene recunoşti o femeie stricată. |
10 | Ţine-te bine'n faţa unei fete îndrăzneţe, ca nu cumva, simţind că are mână liberă, să folosească prilejul. |
11 | Fereşte-te să te iei după un ochi neruşinat şi nu te mira dacă te trage spre rău. |
12 | Aşa cum călătorul însetat îşi deschide gura şi bea apă de unde se nimereşte, tot astfel aceea se aşază'n faţa fiecărui ţăruş şi'n faţa fiecărei săgeţi îşi deschide tolba. |
13 | Farmecul femeii îl încântă pe soţul ei şi destoinicia ei îl împuterniceşte. |
14 | Femeia tăcută e un dar de la Domnul şi nimic nu e mai de preţ decât cineva bine crescut. |
15 | Femeia cuviincioasă e un dar peste dar şi cu nimic în lume nu poţi să preţuieşti un suflet curat. |
16 | Ca soarele ridicându-se în înălţimile Domnului, aşa-i frumuseţea unei soţii bune între podoabele casei sale. |
17 | Ca lumina ce luminează în sfeşnicul cel sfânt, aşa-i frumuseţea chipului într'un corp în floarea vârstei. |
18 | Ca un stâlp de aur pe postament de argint, aşa-i frumuseţea pulpelor pe călcâie puternice. c |
19 | Fiule, păzeşte-te în floarea vârstei tale şi nu-ţi da puterea pe mâna străinilor. |
20 | Caută ţarina cea mai reavănă din ţara ta d şi în ea seamănă-ţi grâul, încrezător în neamul tău cel bun; |
21 | în acest fel, vlăstarele pe care le laşi după tine se vor mândri că sunt lăstari de viţă. |
22 | O femeie care se vinde e tot atât cât un scuipat, dar cea măritată e ca un turn care veghează vecia. e |
23 | Femeia cutră va avea parte de un nelegiuit, dar cea bine crescută, de un temător al Domnului. |
24 | Femeia neruşinată îşi va petrece viaţa în necinste, dar fata cuviincioasă se va sfii chiar de bărbatul ei. f |
25 | Femeia obraznică va preţui cât un câine, dar cea cuviincioasă se va teme de Domnul. |
26 | Femeia care-şi cinsteşte soţul va fi văzută de toţi ca înţeleaptă, dar cea care şi-l necinsteşte va fi judecată de toţi ca o trufaşă netrebnică. |
27 | Femeia care ţipă şi toacă din gură e o trâmbiţă care cheamă la luptă; tot omul care are de-a face cu ea îşi va petrece viaţa ca'n stare de război. |
28 | Un negustor cu greu scapă de ispită, iar samsarul nu va rămâne fără păcat. |