La bogatele şi prelungitele ospeţe ale anticilor, unii aveau obiceiul de a ieşi afară şi de a-şi vârî degetele pe gât, vomitând tot ceea ce mâncaseră, dar numai ca să-şi golească stomacul şi, cu pofta înnoită, s'o ia de la început. Aici însă, evident, e vorba de un alt scop; îmbuibarea la o masă poate veni şi din neputinţa de a rezista la îmbieri.