„a via“: vechi şi frumos cuvânt românesc, aproape ieşit din folosinţă (nu însă şi din dicţionare); el traduce grecescul záo, dar în forma zòo = „a menţine în viaţă“, „a menţine viaţa“, „a dăinui“, folosit în V. T. numai aici şi la 79, 18.