Pr 01:27
şi când fără de veste va da peste voi huietul
şi când ca un vifor se va'ntâmpla surparea
sau când vor da peste voi necaz şi împresurare,
sau când cu vuiet veţi pieri.
Ir 18
Vasul olarului. Pedepse pentru necredincioşia lui Israel. Uneltire împotriva lui Ieremia. Ruga profetului.
1Cuvântul ce s'a făcut de la Dumnezeu către Ieremia, zicând:
2„Scoală-te şi te coboară la casa olarului a; acolo vei auzi cuvintele Mele“.
3Şi m'am pogorât la casa olarului; şi, iată, el făcea un vas la roată. b
4Şi vasul pe care-l făcea el, cu mâinile lui, s'a stricat, astfel că din el a făcut un alt vas, aşa cum i-a plăcut lui să-l facă.
5Şi a fost cuvântul Domnului către mine, zicând:
6„O, tu, casa lui Israel, oare nu voi putea eu să fac cu tine precum olarul acesta? Iată, ca lutul olarului sunteţi voi în mâinile Mele. c
7În curând Mă voi rosti împotriva unui neam şi împotriva unui regat, să le sfârtec şi să le nimicesc;
8dar dacă neamul acela se va întoarce de la toate răutăţile lui, atunci Eu mă voi căi de relele pe care plănuiam să le aduc asupră-i.
9Dacă însă Mă voi rosti împotriva unui neam sau regat, ca să-l zidesc la loc şi să-l împlânt,
10dar ei vor face rele'n faţa Mea, aşa ca glasul Meu să nu se audă, atunci Eu Mă voi căi de binele pe care-am spus că li-l voi face.
11Şi acum, zi către oamenii lui Iuda şi către cei ce locuiesc în Ierusalim: Iată, Eu urzesc lucruri rele împotriva voastră şi plănuiesc un gând asupră-vă. Întoarcă-se dar fiecare de la calea lui cea rea, faceţi-vă lucrurile şi căile mai bune!
12Dar ei au zis: «Ca nişte bărbaţi ce suntem, ne împotrivim; că după urâciunile noastre vom merge şi vom face fiecare ce-i pofteşte inima lui cea rea».
13
De aceea, aşa zice Domnul:
Întrebaţi printre neamuri:
Cine-a mai auzit de lucruri atât de scârboase
ca acelea pe care le-a făcut fecioara lui Israel d?
14
Vor înceta oare stâncile să mai aibă colţuri?
Va înceta oare Libanul să mai primească zăpadă?
Va curge oare apa în sus, împinsă de vânt?
15
Numai poporul Meu M'a dat uitării. e
Zadarnic făcut-au ei să fumege tămâie: f
în căile lor pierdut-au vechile cărări,
ca să bată cărări de neumblat,
16
ca să-şi prefacă ţara'n pustiu,
spre veşnică batjocură;
tot cel ce va trece prin ea se va uimi
şi va clătina din cap.
17
Ca un vânt arzător îi voi risipi
în faţa vrăjmaşilor lor;
ziua nimicirii lor le-o voi arăta“.
18Atunci ei au zis: „Veniţi să plănuim un sfat împotriva lui Ieremia; că nu va pieri legea din preot, nici sfatul din înţelept, nici cuvântul din profet; veniţi, şi să-l batem cu propria sa limbă; vom lua aminte la toate vorbele lui“.
19
Auzi-mă, Doamne,
şi ascultă glasul pricinii mele!
20
Plăti-voi oare binele cu răul?
Că ei s'au vorbit împotriva sufletului meu
şi au ascuns pedeapsa pe care mi-o plănuiau.
Adu-Ţi aminte că Ţi-am stat înainte
ca să grăiesc spre binele lor,
mânia să Ţi-o întorci de la ei.
21
De aceea, dă-i pe fiii lor foametei
şi adună-i spre puterea săbiei!
Fie femeile lor sterpe şi văduve,
bărbaţii lor cu moarte fie sfârtecaţi,
iar tinerii lor în război să cadă de sabie!
22
Strigăt fie'n casele lor!
Adu asupra lor tâlhari de năprasnă!
Că sfat au uneltit ca să mă prindă
şi laţuri au ascuns pentru mine.
23
Şi, Tu, Doamne, Tu ai cunoscut
ucigaşele lor sfaturi împotriva mea.
Să nu le ierţi nedreptăţile,
păcatele lor să nu le ştergi de dinainte-Ţi!
În faţa Ta, Doamne, să-i prindă leşinul,
fă ceva cu ei la vremea mâniei Tale!