În Textul Masoretic: (şi veţi cunoaşte) „ce'nseamnă să Mă părăsiţi“; „ce'nseamnă să Mă lepăd Eu de voi“; „cum e când vă stau Eu împotrivă“; „ce'nseamnă să-Mi cădeţi în dizgraţie“. Septuaginta foloseşte termenul thymós care'nseamnă şi „furie violentă“, ceea ce ar duce la un pleonasm: (veţi cunoaşte) „furia mâniei Mele“. Dar sensul primar şi esenţial al lui thymós este acela de „suflu“, „suflet“, „principiu de viaţă“, de unde: principiu al voinţei, al inteligenţei, al sentimentelor şi pasiunilor. Sensul teologic: suferinţa de durată îi este dată omului nu ca o răzbunare divină, ci ca un răgaz în care el poate descoperi raţiunea intimă, lăuntrică, a mâniei lui Dumnezeu asupră-i, descoperire menită să scoată suferinţa de sub incidenţa absurdului.