Întoarcerea lui Israel (continuare). Cei doi păstori. | |
1 | Deschide-ţi porţile, Libane, să-ţi mistuiască focul cedrii! |
2 | Să plângă pinul de căderea cedrului, că tare amărâţi sunt cei puternici! Vă tânguiţi, stejari din Vasan, că smuls e codrul răsădit ca peria. |
3 | Glas de păstori plângând, că slava lor li s'a făcut mâhnire; şi glas de lei răcnind, căci răcnet e-a Iordanului trufie a. |
4 | Aşa grăieşte Domnul Atotţiitorul: b Paşteţi oile menite'njunghierii, |
5 | cele pe care cumpărătorii lor le'njunghiau fără să le pară rău, iar vânzătorii lor ziceau: «Binecuvântat e Domnul, că ne-am îmbogăţit!», iar păstorilor lor nu le păsa de ele. |
6 | De aceea nu-Mi va mai fi milă de cei ce locuiesc ţara, zice Domnul; ci, iată, Eu îi voi da pe oameni, pe fiecare în mâna aproapelui său şi în mâinile regelui său; aceia vor nimici ţara, iar Eu nu-i voi scoate din mâna lor. |
7 | Şi voi paşte oile de'njunghiere în ţara Canaanului şi voi lua pentru Mine două toiege: pe unul l-am numit Frumuseţe şi pe celălalt l-am numit Funie; şi voi paşte turma. |
8 | Şi într'o lună i-am stârpit pe cei trei păstori; şi sufletul Meu se va îngreuia asupră-le, fiindcă şi sufletele lor răcneau împotrivă-Mi. |
9 | Şi am zis: Nu vă voi paşte: cine-i de murit, să moară, cine-i de căzut, să cadă; iar ceilalţi să mănânce fiecare carnea aproapelui său. |
10 | Şi voi lua toiagul Meu cel frumos şi-l voi arunca jos, ca să rup legământul pe care l-am făcut cu toate popoarele. |
11 | Şi rupt va fi în ziua aceea; şi Canaaneenii, oile păzite pentru Mine, vor cunoaşte că e cuvântul Domnului. |
12 | Şi le voi zice: Dacă socotiţi că-i bine, daţi-Mi preţul; dacă nu, nu Mi-l daţi! Iar ei au dat preţul Meu: treizeci de arginţi. |
13 | Iar Domnul a zis către mine: Aruncă-i în cuptorul de topit, şi voi vedea dacă-i [argint] curat, în ce chip adică M'am lăsat Eu pus la încercare de dragul lor. Iar eu am luat cei treizeci de arginţi şi i-am aruncat în cuptorul de topit din casa Domnului. |
14 | Şi am aruncat cel de al doilea toiag al meu, Funia, ca să rup legământul dintre Iuda şi Israel. |
15 | Şi mi-a zis Domnul: Ia-ţi unelte păstoreşti de păstor nechibzuit. |
16 | Că, iată, Eu voi ridica păstor împotriva ţării: pe cea care lipseşte n'o va cerceta, pe cea rătăcită n'o va căuta, pe cea zdrobită n'o va vindeca, pe cea întreagă n'o va călăuzi; dar va mânca el carnea celor alese şi le va sfărâma încheieturile. |
17 | Vai de păstorii cei găunoşi care au părăsit oile! Sabie pe braţul său şi peste ochiul său cel drept: Braţul său de tot se va usca, iar ochiul său cel drept va fi'necat în întuneric. |