Ca şi în alte câteva locuri ale Vechiului şi Noului Testament, substantivul „umbră“ (skiá), alături de verbul „a umbri“ (skiázo, episkiázo), are aici o conotaţie specială: lucrarea puterii lui Dumnezeu asupra unei persoane sau a mai multora (vezi Iş 24, 16-18; Lc 1, 35; Lc 9, 34; Mt 17, 5; Mc 9, 7; FA 5, 15).