Is 13:07
Drept aceea, fiece mână va slăbi
şi fiece suflet de om se va descuraja.
Naum 2
CAPITOLUL 2
Vestirea mântuirii. Împotriva leului din Asur.
1
Iată pe munţi picioarele celui ce binevesteşte,
ale celui ce vesteşte pacea!
O, Iudo, serbează-ţi serbările,
plineşte-ţi făgăduinţele,
că nu vor mai trece prin tine să te îmbătrânească;
s'au sfârşit, au pierit a!
2
Cel ce'ndeobşte scoate din necaz
ţi s'a urcat, suflând, în faţă b.
Veghează-ţi calea,
întăreşte-ţi mijlocul,
îmbărbătează-te'n putere!
3
(Căci Domnul a'ntors mândria lui Iacob,
ca şi mândria lui Israel;
că aceia-i scuturaseră,
pe ei şi viţele lor) c.
4
Stricatu-le-am armele puterii'ntre neamuri:
bărbaţii puternici hohotind în flăcări,
frânele carelor lor atunci când se gătesc
şi călăreţii fremătând pe drumuri.
5
Şi carele de luptă se vor învălmăşi
şi ele între ele se vor ciocni pe uliţi;
înfăţişarea lor: ca flăcările focului,
ca fulgere ce-aleargă prin văzduh.
6
Mai-marii lor vor sta cu gându'n cumpeni
şi ziua vor fugi
şi'n fuga lor vor osteni;
şi-atunci vor alerga la ziduri
să-şi pregătească apărarea...
7
Dar porţile cetăţii s'au deschis
şi casele regeşti s'au prăbuşit
8
şi s'a văzut din ce erau făcute d;
ea a fost dusă e,
iar slujnicele ei
duse erau ca nişte porumbiţe
gemând în inimile lor.
9
Iar cât despre Ninive:
Apele ei, ca apa'n scăldătoare f;
iar ei g fugeau şi nu stăteau
şi nimeni nu era ca să privească.
10
Argintu-l jefuiau,
şi aurul îl jefuiau,
comoara ei nu-şi mai dădea de capăt;
cu ea se'mpovărau
mai abitir decât încărcătura
din vasele ei toate, cele scumpe.
11
Scuturătură, îmbrânceală, vălmăşag
şi frângere de inimă;
genunchii se slăbesc,
prin şoldurile toate trec dureri,
iar faţa fiecăruia
e ca un ciob de oală arsă h.
12
Unde-i culcuşul leilor?
unde-i păşunea puilor de leu?
şi unde oare s'a dus leul
ca să se vâre-acolo puiul leului?
nu-i nimeni să mi-l sperie?...
13
De-ajuns prădat-a leul pentru puii săi,
şi pentru leii săi a sugrumat
şi vizuina şi-a umplut-o cu vânat
şi locul de sălaş cu jaf.
14
Iată că Eu îţi stau chiar împotrivă
– Domnul grăieşte, Atoateţiitorul –
şi gloata ţi-o voi arde'n fumegări
şi leii tăi vor fi mâncaţi de sabie
şi prada ta de pe pământ voi nimici-o;
iar faptele pe care le-ai făcut
vor fi pentru auzul nimănui.