Ebr.: „faţa lunii (pline)“, ceea ce-i face pe exegeţi să creadă că e o aluzie la eclipsele de lună. Luna însă poate fi luată drept simbol al tronului ceresc; Dumnezeu având stăpânire asupră-i, numai El decide când poate fi văzut şi când trebuie ascuns. Într'un sens mai adânc, Dumnezeu este Cel ce hotărăşte asupra Revelaţiei.