Deşi Elifaz e un iubitor de înţelepciune, el îşi dă seama şi mărturiseşte că aşa-zisul înţelept cultivă o isteţime vecină cu viclenia, pe care Dumnezeu o „prinde“ şi o dejoacă. De altfel, cuvântul folosit aici e acelaşi cu care e caracterizat şarpele în Fc 3, 1: frónesis (respectiv, frónimos) = „inteligenţă“, „raţiune“, „isteţime“, „viclenie“, „sentiment al orgoliului“. Acest verset este singurul text din cartea lui Iov care se află citat în Noul Testament, anume la 1 Co 3, 19.