În Versiunea Ebraică: „L-au văzut pe Dumnezeul lui Israel“; expresie cu totul singulară şi uimitoare, întrucât „nu va putea omul să-Mi vadă faţa (să Mă vadă) şi să trăiască“ (33, 20). Textul Septuagintei precizează că oamenii au văzut numai „locul unde stătea Dumnezeu“, anume doar ceea ce părea a fi aşternutul tronului Său (vezi restul versetului).