Ies 14:21
Moise şi-a întins mâna asupra mării, iar Domnul a mânat g marea toată noaptea cu vânt puternic de la răsărit; şi a făcut din mare uscat, că apele se despicaseră.
Ios 4
CAPITOLUL 4
Cele douăsprezece pietre spre amintire. Sfârşitul trecerii Iordanului. Sosirea la Ghilgal.
1Şi după ce întregul popor a trecut Iordanul, Domnul i-a grăit lui Iosua, zicând:
2„Ia bărbaţi din popor, câte unul din fiecare seminţie a.
3Şi porunceşte-le, zicând: Luaţi din mijlocul Iordanului douăsprezece pietre şi aduceţi-le cu voi şi puneţi-le în tabăra voastră, acolo unde veţi tăbărî la noapte!“
4Şi chemând Iosua doisprezece bărbaţi fruntaşi dintre fiii lui Israel, câte unul de fiecare seminţie,
5le-a zis: „Înaintaţi în faţa mea, înaintea feţei Domnului, până'n mijlocul Iordanului, şi fiecare să ia de acolo câte o piatră şi s'o ridice pe umeri, după numărul celor douăsprezece seminţii ale lui Israel,
6pentru ca acestea să vă fie semn de-a pururi; pentru ca, atunci când fiul tău te va întreba mâine, zicând: Ce înseamnă pentru voi aceste pietre?,
7tu îl vei lămuri pe fiul tău, zicând: Râul Iordanului a secat de dinaintea chivotului legământului Domnului-a-tot-pământul, atunci când l-a trecut!... Şi pietrele acestea le vor fi spre amintire fiilor lui Israel în veci.“
8Iar fiii lui Israel au făcut aşa cum i-a poruncit Domnul lui Iosua. Şi au luat din mijlocul Iordanului douăsprezece pietre (aşa cum Domnul îi poruncise lui Iosua când fiii lui Israel şi-au încheiat trecerea) şi le-au adus cu ei în tabără şi le-au aşezat acolo.
9Iar Iosua a aşezat, de asemenea, alte douăsprezece pietre în chiar Iordanul însuşi, anume în locul de sub picioarele preoţilor care purtau chivotul legământului Domnului; ele sunt acolo până'n ziua de astăzi.
10Iar preoţii care purtau chivotul legământului Domnului au stătut în Iordan până când Iosua a isprăvit tot ceea ce Domnul îi poruncise să spună poporului; şi poporul s'a grăbit şi a trecut.
11Şi a fost că după ce a trecut tot poporul, a trecut şi chivotul legământului Domnului; şi pietrele înaintea lor b.
12Iar fiii lui Ruben şi fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase, bine înarmaţi, au trecut înaintea fiilor lui Israel, aşa cum le poruncise Moise.
13Patruzeci de mii, pregătiţi de luptă, au trecut prin faţa Domnului să se războiască împotriva cetăţii Ierihonului.
14În ziua aceea l-a preamărit Domnul pe Iosua în faţa întregului neam al lui Israel; şi s'au temut de el, aşa cum se temuseseră şi de Moise, pe toată durata vieţii lui.
15Şi a grăit Domnul către Iosua, zicând:
16„Porunceşte-le preoţilor care poartă chivotul legământului Domnului să iasă din Iordan!“
17Iar Iosua le-a poruncit preoţilor, zicând: „Ieşiţi din Iordan!“
18Şi a fost că după ce preoţii care purtau chivotul legământului Domnului au ieşit din Iordan şi au atins pământul cu picioarele, apa Iordanului a năvălit la locul ei şi curgea ca mai înainte peste toate malurile lui.
19Poporul a ieşit din Iordan în ziua a zecea a primei luni c; şi fiii lui Israel şi-au aşezat tabăra la Ghilgal d, în ţinutul dinspre răsărit faţă de Ierihon.
20Iar cele douăsprezece pietre pe care Iosua le luase din Iordan le-a aşezat în Ghilgal; şi le-a grăit fiilor lui Israel, zicând:
21„Când fiii voştri vă vor întreba, zicând: Ce sunt pietrele acestea?,
22voi le veţi povesti fiilor voştri că Israel a trecut Iordanul acesta pe uscat
23atunci când Domnul, Dumnezeul nostru, a secat apa Iordanului de dinaintea lor până când l-am trecut, aşa cum Domnul, Dumnezeul nostru, a făcut cu Marea Roşie, pe care Domnul, Dumnezeul nostru, a secat-o de dinaintea noastră până ce am trecut-o;
24pentru ca să cunoască toate neamurile pământului că tare este puterea Domnului, şi pentru ca voi în toată vremea să-L cinstiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru.“