T. M.: Evreu Ebreu (în greacă,
Evrāios): descendent al lui Ever, urmaşul lui Sem (vezi
10, 21;
11, 14). Septuaginta traduce ebraicul
brim prin
perátes = cel ce vine din cealaltă parte (a Eufratului). Versiunile româneşti din 1688 şi 1914 îl redau prin trecutul şi trecătorul, ceea ce îl apropie de variantele etimologice ce semnifică rătăcitor, pribeag, nomad. Sensul primar pare a nu fi etnic, ci sociologic. Ca etnie, în V. T. cuvântul Evreu e echivalent cu Israelit.