Auziţi acestea, voi, bătrânilor ^a,
şi ascultaţi, voi, toţi locuitorii ţării,
dac'a mai fost aşa ceva
în zilele voastre
sau în zilele părinţilor voştri;

povestiţi-le fiilor voştri,
iar fiii voştri, fiilor lor,
iar fiii lor, altei generaţii ^b:

Ce-a rămas de la omidă a mâncat lăcusta,
ce-a rămas de la lăcustă a mâncat gândacul
şi ce-a rămas de la gândac a mâncat tăciunele ^c.

Treziţi-vă, beţivilor, şi plângeţi!;
tânguiţi-vă, voi toţi,
cei ce beţi vin pân' la beţie,
că bucuria şi veselia vi s'au luat din gură.

Că un neam puternic şi nenumărat
se ridică asupra pământului meu;
dinţii lui, ca dinţii leului,
iar măselele lui, ca ale puiului de leu ^d.

Via mi-a vătămat-o,
smochinii mi i-a ciopârţit;
a scotocit-o şi a dezrădăcinat-o,
viţele i le-a cojit în alb ^e.

Plânge-mi-te tu mai mult decât mireasa
în sac îmbrăcată
după bărbatul ei de când era fecioară ^f.

Jertfa de carne şi prinosul de băutură
au încetat în casa Domnului;
plângeţi, voi, preoţilor,
cei ce slujiţi la altarul Domnului ^g!

Că s'au pustiit câmpurile ^h!;
să plângă pâmântul
că grâul s'a pustiit,
vinul s'a uscat,
untdelemnul de-abia mai este.

Plugarii s'au sleit:
plângeţi-vă moşiile de grâu şi de orz,
că a pierit din ţarină culesul!

Via s'a uscat,
smochinii s'au împuţinat,
rodia şi finicul şi mărul
şi pomii câmpului uscatu-s'au cu toţii;
că fiii oamenilor dat-au bucuria pe ruşine ⁱ.

Încingeţi-vă [cu sac] şi plângeţi, preoţilor,
plângeţi voi, cei ce slujiţi la altar,
dormiţi în haine de sac
voi, cei care-I slujiţi lui Dumnezeu,
că jertfa de carne şi prinosul de băutură
s'au dus din casa lui Dumnezeu!

Postiţi un post al sfinţeniei ^j,
vestiţi o prăznuire,
pe bătrâni şi pe toţi cei ce locuiesc pământul
adunaţi-i în casa Domnului, Dumnezeului vostru,
şi strigaţi cu tot dinadinsul către Domnul:

„Vai mie, vai mie, vai mie,
ce zi o să fie!“
Că aproape-i ziua Domnului,
ca o durere peste durere va veni ^k.

Bucatele pierit-au din faţa ochilor voştri,
bucuria şi veselia
din casa Dumnezeului vostru.

Junincile s'au îmbrâncit în iesle ^l,
hambarele-au pierit,
teascurile s'au surpat,
căci grâul a secat.

Ce vom strânge pentru noi?
Cirezile de vite au mugit
că sunt lipsite de păşune,
pierit-au turmele de oi.

Spre Tine, Doamne, voi striga,
că focul mistuit-a mândreţile pustiei ^m
şi para focului a ars
copacii câmpului, pe toţi.

Spre Tine-au căutat
chiar şi cirezile din câmp,
căci apele-au secat de la izvoare
şi focul mistuit-a mândreţile pustiei.