Ebr.: „din ziua'n care eu v'am cunoscut“; formulare ce exprimă o constatare a lui Moise şi limitată la durata relaţiei dintre acesta şi poporul ales. Septuaginta pune constatarea pe seama lui Dumnezeu Însuşi şi, într'o interpretare mai largă, o împinge până la începutul neamului omenesc, ştiut fiind că Dumnezeu i S'a descoperit (S'a făcut cunoscut) omului încă din epoca paradisiacă, atunci când s'a manifestat întâia şi marea neascultare a acestuia faţă de Creatorul său.