Pentru acestea, oare, nu se va tulbura pământul şi nu va plânge fiecare din cei ce locuiesc pe el?, atunci când nimicirea se va'nălţa ca râu'n viitură şi va scădea ca Râul din Egipt d. |
1 | Asupra celor de alt neam, acestea zice Domnul: |
2 | Din miazănoapte, iată, ape se ridică şi'n iureş care'neacă se prefac: îneacă ţara şi plinirea ei b, cetatea şi pe cei ce-o locuiesc. Oamenii vor striga şi cei ce locuiesc pământul vor urla |
3 | de vuietul pornirii Lui, de tropotul copitelor, de huruitul carelor de luptă, de scrâşnetul de roţi în alergare. |
4 | Părinţii către fii nu s'au întors, de vreme ce în mâini de-abia se ţin în ziua care vine să-i dea morţii pe toţi cei din sămânţa altor neamuri c. Voi stinge'n moarte Tirul şi Sidonul şi rămăşiţa celor ce le-ajută, căci Domnul întru totul nimici-va pe cei rămaşi din insulele mării. |
5 | |
6 | Tu, sabie a Domnului, tu, până când vei mai tăia şi până când nu te vei linişti? Întoarce-te în teaca ta şi-aşterne-te odihnei şi vegherii! |
7 | Cum oare se va linişti? Că Domnu-i porunci să se ridice asupra Ascalonului şi-a celor din şesuri şi cetăţi de lângă mare şi împotriva-a tot ce-a mai rămas. |