Cei doi stâlpi nu făceau parte din edificiul propriu-zis, ci erau separaţi, la mică distanţă de intrarea în pridvorul templului. Dreapta şi stânga înseamnă nord şi sud. Astfel de stâlpi puteau fi văzuţi la intrarea a numeroase temple din Egipt şi Asia Mică, până în Babilonia. Semnificaţia celor doi stâlpi din Ierusalim este încă necunoscută; se presupune că ar fi simbolizat doi munţi printre care credincioşii intrau în templu. Cât despre numele lor, şi acestea continuă să rămână o enigmă. În
2 Par 3,17 (Septuaginta) ele sunt traduse: Temeiul (
Katórthosis) şi, respectiv, Tăria (
Ishýs). Plecând de aici, R. B. Y. Scott sugerează că cele două nume ar fi începutul a două fraze: El [Dumnezeu] va temeinici tronul lui David şi regatul său în veac; şi: Întru tăria Domnului se va veseli regele. E de observat că sensul primului nume poate fi regăsit în Psalmul
96, 2: Dreptatea şi judecata sunt temeiul tronului Său.