2Par 36:22
În primul an de domnie al lui Cirus, regele Perşilor – la capătul profeţiei pe care Domnul o rostise prin gura lui Ieremia –, Domnul a trezit duhul lui Cirus, regele Perşilor, şi i-a poruncit să vestească în scris prin toată împărăţia lui, zicând:
3Ezr 2
CAPITOLUL 2
Regele Cirus le permite robilor evrei să se întoarcă în patrie. Aceştia încep să rezidească templul, dar regele Artaxerxe îi opreşte.
1În primul an al domniei lui Cirus, regele Perşilor – ca să se plinească cuvântul Domnului pe care-l făgăduise prin gura lui Ieremia –, Domnul a ridicat duhul lui Cirus, regele Perşilor, iar acesta a dat de veste în tot regatul, atât prin viu grai cât şi prin scrisori, zicând:
2„Aşa grăieşte Cirus, regele Perşilor: Domnul lui Israel, Domnul Cel-Preaînalt, m'a făcut rege al lumii întregi şi mi-a poruncit să-I zidesc un templu la Ierusalim, în Iudeea.
3Drept urmare, dacă cineva dintre voi face parte din poporul Său, Domnul să fie cu el, să se suie la Ierusalimul cel din Iudeea şi să zidească templul Domnului lui Israel; căci El este Domnul care locuieşte în Ierusalim.
4Aşadar, cei ce locuiesc prin partea locului – adică cei care-i sunt vecini – să-l ajute cu aur şi cu argint, cu daruri, cu cai, cu vite şi cu orice alte lucruri de trebuinţă pentru rugăciunile la templul Domnului cel din Ierusalim“.
5Atunci s'au ridicat mai-marii familiilor lui Iuda şi ai seminţiei lui Veniamin; de asemenea, preoţii şi leviţii şi toţi cei cărora Domnul le-a trezit duhul să se suie şi să zidească templul Domnului, cel din Ierusalim;
6iar cei din preajma lor i-au ajutat întru totul cu argint şi cu aur şi cu cai şi cu vite şi cu foarte multe daruri, făcute de cei a căror minte fusese trezită.
7Dar şi regele Cirus a scos vasele cele sfinte pe care Nabucodonosor le adusese din Ierusalim şi le pusese în templul său cel idolesc;
8şi dacă Cirus, regele Perşilor, le-a scos, i le-a dat lui Mitridate, vistiernicul său, iar prin acesta i-au fost date lui Şeşbaţar, guvernatorul Iudeii.
9Iată numărul acestora: o mie de cupe de aur, o mie de cupe de argint, douăzeci şi nouă de căţui de argint,
10treizeci de pahare de aur şi două mii patru sute zece de argint, precum şi o mie de alte obiecte.
11Aşa că toate vasele de aur şi de argint care s'au adus au fost în număr de cinci mii patru sute şaizeci şi nouă. Ele au fost aduse de către Şeşbaţar, odată cu foştii robi ce s'au întors din Babilon în Ierusalim.
12Dar în vremea domniei lui Artaxerxe, regele Perşilor, Bilşam şi Mitridate şi Tabeel şi Rehum şi Beeltem, împreună cu Şimşai grămăticul şi cu tovarăşii lor care locuiau în Samaria şi în alte locuri, i-au scris acestuia o scrisoare împotriva celor ce locuiau în Iudeea şi în Ierusalim, după cum urmează:
13„Regelui Artaxerxe, stăpânul: Robii tăi Rehum, cel peste trebile obşteşti, şi Şimşai grămăticul şi ceilalţi din sfatul lor şi judecătorii din Celesiria şi din Fenicia:
14Cunoscut să-i fie acum stăpânului nostru, regele, că Iudeii care s'au suit de la voi la noi şi au venit în Ierusalim, cetatea cea răzvrătită şi vicleană, îi zidesc pieţele şi-i repară zidurile şi aşază temelia templului.
15Acuma, dacă această cetate şi zidurile ei vor fi întocmite la loc, ei nu numai că se vor împotrivi să plătească bir, dar se vor şi răzvrăti împotriva regilor.
16Şi întrucât ei au început zidirea templului, am socotit că nu e bine ca acest lucru să fie trecut cu vederea, ci să-i grăim stăpânului nostru, regele, că, dacă vei vrea să cercetezi cronicile părinţilor tăi,
17vei afla în cronici însemnări despre aceste lucruri şi vei cunoaşte că această cetate era răzvrătită, tulburând regi şi cetăţi, şi că Iudeii erau răzvrătiţi şi că au stârnit războaie, pricină pentru care şi cetatea aceasta a fost pustiită.
18De aceea îţi grăim ţie acum, o, rege şi stăpâne, că dacă această cetate va fi rezidită şi dacă zidurile ei se vor înălţa din nou, de acum încolo tu nu vei mai avea loc de trecere spre Celesiria şi Fenicia“.
19Atunci regele le-a răspuns lui Rehum cronicarul şi lui Bilşam, lui Şimşai grămăticul şi celorlalţi care se aflau în sfatul lor şi locuiau în Samaria, în Siria şi în Fenicia, după cum urmează:
20„Am citit scrisoarea pe care mi-aţi trimis-o;
21ca atare, am poruncit să se facă o cercetare amănunţită şi s'a aflat că acea cetate a fost de la început îndreptată împotriva regilor şi că oamenii ei s'au dedat la răscoale şi războaie
22şi că în Ierusalim au fost regi tari şi cruzi, care au stăpânit luând bir de la Celesiria şi Fenicia.
23Aşadar, am poruncit acum ca oamenii aceia să fie opriţi de la rezidirea cetăţii şi să fie luate măsuri ca în ea să nu se mai facă nimic
24şi ca acei lucrători vicleni să nu meargă mai departe în a le aduce regilor tulburare“.
25Atunci, de îndată ce scrisoarea regelui Artaxerxe a fost citită, Rehum şi Şimşai grămăticul şi ceilalţi care se aflau în sfatul lor au pornit în grabă la Ierusalim cu o ceată de călăreţi şi cu o mulţime gata de luptă şi au început să-i oprească pe ziditori.
26Iar ziditorii templului din Ierusalim au încetat lucrul până în cel de al doilea an al domniei lui Darius, regele Perşilor.