Înţelepciunea (sofía) (mai ales în conducere): capacitatea intelectului de a discerne între bine şi rău. „Pricepere“ (sýnesis) (înţeles înrudit cu acela al lui frónesis): capacitatea de a pune înţelepciunea în practică, de a găsi întotdeauna o soluţie dreaptă în orice problemă.