Lauda femeii harnice. | |
1 | Cuvintele mele sunt spuse de Dumnezeu răspunsul dumnezeiesc al unui rege pe care maica lui l-a învăţat. |
2 | Ce anume, fiule, vei păstra: Ce? Graiurile lui Dumnezeu. Fiule, tu, întâiul meu născut, ţie îţi vorbesc: Ce?, fiu al pântecelui meu; Ce?, fiu al făgăduinţelor mele: |
3 | Avuţia ta n'o da femeilor, nici mintea şi nici viaţa, aşa ca pe urmă să-ţi pară rău. |
4 | Pe toate fă-le cu socotinţă, cu socotinţă să bei vin. Cei puternici sunt puşi pe mânie, aşadar, să nu bea vin, |
5 | ca nu cumva, bând, să-şi uite de înţelepciune şi să nu-i poată judeca cu dreptate pe cei slabi. |
6 | Băutură tare să le daţi celor cuprinşi de mâhnire şi vin de băut celor ce sunt în dureri, |
7 | ca să-şi poată uita de sărăcie şi să nu-şi mai amintească de necazuri. |
8 | Deschide-ţi gura cu cuvântul lui Dumnezeu şi pe toţi judecă-i după cuviinţă. |
9 | Deschide-ţi gura şi judecă drept şi pune la inimă pricina celui sărac şi slab. |
10 | Cine va afla o femeie vrednică? fiindcă una ca aceasta e mai preţioasă decât nestematele. |
11 | Inima bărbatului ei are încredere într'însa; una ca aceasta nu va avea lipsă de bune dobândiri, |
12 | căci ea lucrează toată viaţa spre binele bărbatului ei. |
13 | Adunând lână şi in, ea cu mâinile ei le face de folos. |
14 | Ea e ca o corabie neguţătorind de departe: aşa îşi agoniseşte traiul. |
15 | Şi se scoală de-noapte şi le dă casnicilor de mâncare şi slujnicelor de lucru. |
16 | Ea vede o moşie şi o cumpără şi cu roada mânilor ei sădeşte stăpânire. |
17 | Îşi strânge cingătoarea pe mijloc şi braţul şi-l întăreşte pentru lucru. |
18 | Din deprindere ştie că bine este a lucra şi lampa ei nu se stinge toată noaptea. |
19 | Braţele şi le întinde spre ceea ce e de trebuinţă şi mâinile şi le îndeamnă spre fus. |
20 | Mâinile i le deschide nevoiaşului şi hrană îi întinde săracului. |
21 | Când bărbatul ei întârzie undeva, departe, el nu duce grijă de cele de acasă, căci toţi ai ei sunt îmbrăcaţi. |
22 | Soţului ei îi face haine cu ţesătură deasă, iar ea e îmbrăcată în vison şi porfiră. |
23 | Bărbatul ei devine om de cinste în cetate când stă în adunare cu bătrânii ţinutului. |
24 | Ea face pânzeturi subţiri şi le vinde Fenicienilor. a şi cingători Canaaneenilor. |
25 | Gura şi-o deschide cu grijă şi măsură şi rânduială-i pune gurii sale. |
26 | Ea se îmbracă în putere şi cinste şi'n zilele ei de pe urmă se veseleşte. |
27 | Deprinderile casnicilor ei sunt pline de grijă, iar ea nu-şi mănâncă pâinea în trândăvie. |
28 | Iar gura şi-o deschide cu înţelepciune şi după rânduială. În bunătate şi-a crescut copiii şi i-a îmbogăţit, iar soţul ei o laudă: |
29 | Multe fete au dobândit bogăţie, multe au înfăptuit putere, dar tu le-ai întrecut şi le-ai covârşit pe toate. |
30 | Farmecele sunt mincinoase, deşartă-i frumuseţea femeii, căci femeia înţeleaptă va fi binecuvântată, şi ea să laude frica de Domnul. |
31 | Daţi-i din roada mâinilor sale şi lăudat în cetate să-i fie bărbatul! |