Rm 03:21
Acum însă dreptatea lui Dumnezeu s'a arătat în afara legii, de lege şi de profeţi fiind mărturisită,
FA 10
Petru şi sutaşul Corneliu. Petru vorbeşte în casa lui Corneliu. Păgânii Îl primesc pe Duhul Sfânt.
1Iar în Cezareea era un bărbat cu numele Corneliu, sutaş din cohorta ce se chema Italica,
2cucernic şi temător de Dumnezeu, cu toată casa lui, şi care făcea multe milostenii poporului şi'ntotdeauna I se ruga lui Dumnezeu. a
3Şi cam pe la ceasul al nouălea din zi a văzut în vedenie, lămurit, un înger al lui Dumnezeu, intrând la el şi zicându-i: „Corneliu!“
4Iar Corneliu, cătând spre el şi înfricoşându-se, a zis: „Ce este, Doamne?“ Şi îngerul i-a zis: „Rugăciunile şi milosteniile tale s'au suit spre pomenire înaintea lui Dumnezeu b.
5Şi acum, trimite oameni la Ioppe şi cheamă să vină un anume Simon care se numeşte Petru.
6El găzduieşte la un oarecare Simon, tăbăcar, a cărui casă este lângă mare. Acesta îţi va spune ce trebuie să faci“.
7Şi când îngerul care a vorbit cu el a plecat, Corneliu i-a chemat pe doi din slujitorii săi de casă şi pe un ostaş cucernic din cei ce-i erau mai apropiaţi.
8Şi după ce le-a istorisit toate, i-a trimis la Ioppe.
9Iar a doua zi, în timp ce ei mergeau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s'a suit în odaia de sus c, cam pe la ceasul al şaselea d, să se roage.
10Şi a fost că i s'a făcut foame şi voia să mănânce; dar pe când ei îi pregăteau, el a căzut în extaz.
11Şi a văzut cerul deschis şi un lucru ca o faţă mare de masă coborându-se legată de patru colţuri şi lăsându-se pe pământ.
12În ea erau toate dobitoacele cu patru picioare şi târâtoarele pământului şi păsările cerului.
13Şi glas a fost către el: „Scoală-te, Petre, înjunghie şi mănâncă!“
14Iar Petru a zis: „Nicidecum, Doamne, că niciodată n'am mâncat ceva spurcat sau necurat e“.
15Şi din nou a fost glas către el, a doua oară: „Pe cele ce le-a curăţit Dumnezeu, tu să nu le numeşti spurcate!“
16Şi aceasta s'a făcut de trei ori, şi îndată lucrul acela s'a ridicat la cer.
17În timp ce Petru nu se dumerea întru Sine ce ar putea să fie vedenia pe care o văzuse, iată că bărbaţii trimişi de Corneliu, întrebând de casa lui Simon, stând la poartă
18şi strigând, au întrebat dacă Simon cel numit Petru găzduieşte acolo.
19Şi'n timp ce Petru era gândindu-se la vedenie, Duhul i-a zis: „Iată, te caută trei bărbaţi;
20scoală-te aşadar, coboară şi mergi împreună cu ei fără să te îndoieşti de nimic, fiindcă Eu i-am trimis“.
21Şi Petru, coborându-se la bărbaţii trimişi la el de Corneliu, le-a zis: „Iată, eu sunt acela pe care-l căutaţi. Care este pricina pentru care-aţi venit?“
22Iar ei au zis: „Corneliu sutaşul, om drept şi temător de Dumnezeu şi mărturisit f de tot neamul Iudeilor, înştiinţat a fost de înger sfânt să trimită să te cheme acasă la el, ca să audă cuvinte de la tine“.
23Atunci el i-a chemat înlăuntru şi i-a ospătat. Iar a doua zi, sculându-se, a plecat cu ei; iar câţiva din fraţii cei din Ioppe l-au însoţit.
24Şi'n ziua următoare au intrat în Cezareea. Iar Corneliu îi aştepta; şi-şi chemase acasă la el rudeniile şi pe prietenii cei mai apropiaţi.
25Şi când a fost să intre Petru, Corneliu l-a întâmpinat şi i s'a închinat căzându-i la picioare.
26Iar Petru l-a ridicat, zicându-i: „Ridică-te!, şi eu sunt om“.
27Şi, vorbind cu el, a intrat şi a găsit pe mulţi adunaţi.
28Şi a zis către ei: „Voi ştiţi că unui bărbat iudeu nu-i este îngăduit să se alipească ori să se apropie de cel de alt neam; dar mie Dumnezeu mi-a arătat ca pe nici un om să nu-l numesc spurcat sau necurat.
29De aceea, chemat fiind să vin, am venit fără'mpotrivire. Deci vă întreb: Pentru care pricină aţi trimis după mine?“
30Corneliu a zis: „Acum patru zile eram postind până la ceasul acesta, şi'n casa mea îmi făceam rugăciunea de ceasul al nouălea; şi iată, un bărbat în haină strălucitoare a stat în faţa mea
31şi a zis: Corneliu, rugăciunea ta a fost ascultată şi milosteniile tale au fost pomenite înaintea lui Dumnezeu.
32Aşadar, trimite la Ioppe şi cheamă-l pe Simon cel ce se numeşte Petru; el e găzduit în casa lui Simon, tăbăcarul, lângă mare.
33Deci, îndată eu am trimis la tine; şi tu ai făcut bine că ai venit. Şi acum, noi toţi suntem de faţă înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm toate cele poruncite ţie de Domnul“.
34Iar Petru, deschizându-şi gura, a zis: „Cu adevărat cunosc că Domnul nu este părtinitor,
35ci, în orice neam, celui ce se teme de El şi face dreptate, bineplăcut îi este
36cuvântul pe care El l-a trimis fiilor lui Israel, binevestind pacea prin Iisus Hristos. – Acesta este Domn al tuturor –.
37Voi ştiţi cuvântul care a fost în toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul pe care l-a propovăduit Ioan,
38adică despre Iisus din Nazaret, cum L-a uns pe El Dumnezeu cu Duhul Sfânt şi cu putere; despre El, Care a umblat făcând bine şi vindecând pe toţi cei asupriţi de diavolul, pentru că Dumnezeu era cu El.
39Şi noi suntem martori a tot ceea ce El a făcut, şi în ţara Iudeilor, şi în Ierusalim; pe Acesta L-au omorât spânzurându-L pe lemn.
40Pe Acesta Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi I-a dat să Se arate,
41nu la tot poporul, ci nouă, martorilor mai dinainte rânduiţi de Dumnezeu, cei ce am mâncat şi am băut cu El după ce a înviat din morţi.
42Şi El ne-a poruncit să propovăduim poporului şi să mărturisim că El este Cel rânduit de Dumnezeu să fie judecător al celor vii şi al celor morţi.
43Despre aceasta mărturisesc toţi profeţii, că tot cel ce crede întru El, prin numele Lui va primi iertarea păcatelor“.
44În timp ce Petru încă grăia cuvintele acestea, Duhul cel Sfânt S'a pogorât g peste toţi cei ce ascultau cuvântul.
45Iar credincioşii tăiaţi împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiţi că darul Duhului Sfânt s'a revărsat şi peste păgâni.
46Că-i auzeau vorbind în limbi h şi slăvindu-L pe Dumnezeu. Atunci a răspuns Petru:
47„Oare poate cineva opri apa să-i boteze pe aceştia care au primit Duhul Sfânt ca şi noi?“
48Şi a poruncit ca ei să fie botezaţi întru numele Domnului Iisus Hristos. Atunci l-au rugat să rămână la ei câteva zile.