Mc 14:34
şi le-a zis: „Întristat de moarte Îmi este sufletul... Rămâneţi aici şi privegheaţi“.
Ps 41
PSALMUL 41
Pentru sfârşit: fiilor lui Core, spre învăţătură *.
1În ce chip tânjeşte a cerbul după izvoarele apelor,aşa tânjeşte sufletul meu după Tine, Dumnezeule.
2Însetat-a sufletul meu de Dumnezeu cel tare b, cel viu;
când oare voi veni şi mă voi înfăţişa înaintea lui Dumnezeu?
3Pâine mi-au fost lacrimile, ziua şi noaptea,
în timp ce zilnic mi se spunea: “Unde este Dumnezeul tău?”
4De acestea mi-am adus aminte, şi sufletul mi l-am revărsat pe mine c,
căci voi merge la locul cortului celui minunat, chiar la casa lui Dumnezeu,
în glas de bucurie şi laudă, al sunetului de sărbătoare.
5De ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi de ce'n adâncul meu mă tulburi?
Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci Lui mă voi mărturisi;
mântuirea feţei d mele e Dumnezeul meu.
6Sufletul mi s'a tulburat înlăuntrul meu;
pentru aceasta îmi voi aduce aminte de Tine
din ţinutul Iordanului şi al Ermonului, de la muntele cel mic.
7Adânc pe adânc se cheamă în vuietul cascadelor Tale;
toate talazele şi valurile Tale au trecut peste mine e.
8Ziua porunci-va Domnul mila Sa;
noaptea, cântarea Lui va fi cu mine,
rugăciune către Dumnezeul vieţii mele.
9Îi voi zice lui Dumnezeu: “Tu eşti ocrotitorul meu: de ce m'ai uitat?
De ce umblu eu mâhnit când mă necăjeşte vrăjmaşul?
10Când oasele mi se zdrobeau, duşmanii mei rosteau ocări asupră-mi,
da, când zilnic îmi spuneau: “Unde-i Dumnezeul tău?”
11De ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi de ce'n adâncul meu mă tulburi?
Pune-ţi nădejdea în Dumnezeu, că Lui mă voi mărturisi;
Dumnezeul meu e mântuirea feţei mele.